Ziar comunitar. Ediția IX (noiembrie 2021)
- Promisiunea aleșilor locali de a aloca bani pentru Scuarul „La Cișmele”;
- Biblioteca din scuar și puterea comunității;
- Principalele decizii votate de consilierii locali;
Bugetul local este format din taxele și impozitele achitate de locuitori. Oamenii trebuie întrebați, în primul rând, atunci când se planifică cum să fie cheltuiți acești bani. Dacă e nevoie de transport, drumuri și trotuare, spații publice sau alte necesități. Completează formularul și spune autorităților locale care sunt necesitățile și problemele prioritare pentru care primăria trebuie să aloce bani.
Banii din bugetul local trebuie utilizați pentru asigurarea unui trai confortabil în localitate și servicii publice de calitate. Mai mult de jumătate din banii acumulați în bugetul or. Durlești vin din taxele și impozitele achitate de locuitorii orașului. La final de an, primăria planifică cum vor fi cheltuiți acești bani în următorul an.
Legea spune că primăria trebuie să prezinte consiliului proiectul bugetului cel târziu la data de 20 noiembrie. Consiliul trebuie să voteze bugetul până pe 10 decembrie. În această perioadă, proiectul trebuie consultat și cu cetățenii. Primăria trebuie să organizeze consultări publice, să prezinte cifrele din buget într-un mod clar și să ofere cât mai multe căi pentru ca cetățenii să se poată da cu părerea. La fel, consultarea poate fi făcută de către consilierii locali, or ei trebuie să fie cei care reprezintă interesele celor care i-au votat. Ei pot întreba cetățenii și apoi veni cu propuneri de includere în buget.
Primăria trebuie să asigure o prezentare adecvată a bugetului, astfel ca oamenii să poată înțelege care sunt planurile primăriei pentru următorul an și veni cu propuneri. Nu este datoria cetățenilor să cunoască termeni economici sau de administrare publică. În condiții de pandemie, acest lucru trebuie făcut cu respectarea măsurilor de protecție (distanța, purtarea măștii) și pot fi utilizate instrumente online – chestionare, email sau discuții publice pe platforme digitale.
Solicităm primăriei să asigure consultarea bugetului pentru anul 2022. Legea spune că anunţul privind organizarea consultărilor publice şi materialele aferente trebuie făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie.
Totuși, având în vedere experiența de până acum, îndemnăm locuitorii să fie ei cei care zic autorităților locale care sunt necesitățile și problemele prioritare pentru care primăria trebuie să aloce bani. Completează formularul de mai jos, iar noi vom transmite rezultatele primăriei și consilierilor locali și vom urmări cum va avea loc planificarea și implementarea bugetului pentru următorul an.
Un oraș bun este un efort comun.
Orașul Durlești practic nu are spații publice amenajate - locuri pentru plimbări, sport sau jocul copiilor, pentru cei peste 20 000 de locuitori ai săi. Și-a propus să schimbe acest lucru câțiva locuitori din Durlești, care s-au organizat într-un grup de inițiativă cu susținerea platformei comunitare „Primăria Mea”, pentru a aduce pe agenda autorităților necesitatea amenajării unor spații care să aparțină tuturor celor care locuiesc în Durlești.
Împreună cu comunitatea locală, a fost ales Scuarul „La Cișmele” pentru a fi revitalizat. Grupul a pregătit o schiță de amenajare a locului și a organizat câteva runde de discuții publice. De asemenea, au implicat comunitatea locală într-o acțiune de salubrizare a scuarului. Primăria Durlești a fost informată la fiecare pas, iar consilierii locali au declarat că susțin implementarea unui astfel de proiect.
Să obții aprobarea autorităților publice pentru amenajarea unui spațiu public, pe de o parte, și implicarea comunității locale, pe de altă parte, este un proces deseori anevoios, dar necesar pentru ca spațiile publice să fie relevante, utile și întreținute.
Mai jos descriem ce a făcut grupul de inițiativă pentru spații publice din Durlești pentru a atrage atenția autorităților și a cetățenilor.
Și-au pus această întrebare și câteva locuitoare din Durlești. Deși au experiențe diferite de trai în oraș, le-a unit nemulțumirea față de lipsa spațiilor publice amenajate.
„Copiii mei nu au unde să socializeze, lucru care e foarte important pentru dezvoltarea lor”, crede Victoria Lupan, mamă a 3 copii, iar părerea ei este împărtășită și de o altă locuitoare, Gabriela Budnea Racu: „Am doi copii și se joacă pe străzi, în loc să meargă într-un parc”. Au hotărât să se alăture grupului de inițiativă, pentru că li se pare că aleșii locali nu văd lipsa spațiilor publice amenajate drept o problemă urgentă.
„Am participat la o ședință a consiliului local și am văzut că majoritatea consilierilor fie au copii mari, fie sunt mai puțin implicați în creșterea copiilor mici, așa că probabil nu ne înțeleg problema pe deplin”, crede Victoria.
Vrea să atragă atenția autorităților pentru a investi în spații publice și Inna Vrînceanu, care este nevoită să ia mașina pentru a merge într-un parc în Chișinău, lucru care nu i se pare corect. „Da, noi am ales să locuim în această suburbie, dar o localitate presupune și spații accesibile pentru recreere”. Dar și spații pentru a organiza un festival, este de părere Parascovia Sava, care pune pe roate de mai mulți ani Festivalul Strugurilor Timpurii și cu greu găsește în Durlești un spațiu public unde să-l organizeze.
Locuind de peste 20 de ani în Durlești, Mariana Ciobanu, la rândul ei, a fost martoră la distrugerea mai multor terenuri care au fost cândva stadioane. Așa că acum vrea împreună cu grupul de inițiativă „să formeze o putere, o voce a poporului prin care să ceară ce le lipsește cu adevărat”.
Pentru început, grupul de inițiativă a apelat la părerile locuitorilor din Durlești, pe care i-a întrebat într-un sondaj online ce fel de spații publice ar vrea să fie amenajate în Durlești: terenuri de joacă, parcuri sau stadioane și ce locații li se par cele mai potrivite. Spațiile publice sunt pentru toți: tineri, vârstnici, copii, angajați sau șomeri. Asta face ca fiecare grup să aibă necesități diferite de la un spațiu public, care trebuie consultate de la bun început.
Au aflat că peste 80% din durleșteni sunt nemulțumiți de calitatea spațiilor publice din oraș. Mai mult de jumătate din cei 300 de respondenți au indicat că și-ar dori un parc - pentru plimbări, aer curat, cu spații amenajate pentru copii, dar și pentru sport. Printre locațiile menționate au fost spații din toate regiunile orașului - partea din deal în regiunea străzilor Dimo și Cartușa; în centrul Durleștiului în zona primăriei și a cișmelelor; și partea din vale - străzile Aschim, Tudor Vladimirescu, Codrilor.
Dar nu toate spațiile merită să fie transformate în locuri publice. Unele pot oferi mai multă protecție, confort și plăcere decât altele. Astfel, grupul de inițiativă a analizat locațiile menționate de locuitori, conform criteriilor de calitate pentru un spațiu public, care se regăsesc în Ancheta Spațiului Public, pregătită de urbanista Constanța Dohotaru.
Dintre propunerile locuitorilor din Durlești au fost alese cinci spații care au potențial să devină spații comunitare atractive: (1) stadionul din str. Gribov, (2) stadionul din str. Chimiștilor, (3) stadionul din str. Ureche, (4) pădurea Durlești și (5) scuarul „La Izvoare”. Găsiți aici o analiză care arată punctele tari și cum ar putea fi reanimate aceste locuri.
Totuși, un element cheie în amenajarea unui spațiu public sunt autoritățile publice locale, care sunt responsabile de crearea și gestiunea locurilor verzi, pentru recreere, sport și joacă pentru comunitate. Așa că, platforma comunitară „Primăria Mea” a instruit membrii grupului de inițiativă despre procesul de advocacy, iar aceștia au stabilit o serie de activități prin care și-au propus să atragă atenția autorităților asupra necesității amenajării spațiilor publice în Durlești.
Din lista celor cinci spații publice ce pot fi revitalizate în Durlești, grupul de inițiativă și-a propus să-și concentreze eforturile doar asupra unuia dintre ele. Și la această etapă consultările cu cetățenii și autoritățile trebuie să continue, pentru a alege cea mai bună soluție.
Astfel, în decembrie 2020 membrii grupului de inițiativă au organizat o discuție publică, în format online, pentru toată lumea interesată. În cadrul acesteia, s-a evidențiat o preferință clară pentru Pădurea din Durlești și scuarul „La Cișmele”.
Discuția publică a fost utilă grupului de inițiativă, pentru că a scos la iveală și câteva impedimente pentru reanimarea celor două spații. Pădurea din Durlești se află în proprietatea Agenției Moldsilva, fără ca primăria să aibă mână liberă pentru intervenții, a menționat un consilier local care a participat la ședință. Mai mult, au aflat din discuții anterioare cu autoritățile că niște moștenitori ar pretinde la dreptul de proprietate asupra scuarului „La Cișmele”. Membrii grupului de inițiativă au constatat cu regret că niciun reprezentant al Primăriei Durlești nu a participat la dialog, chiar dacă au fost invitați, pentru a dezbate împreună cu cetățenii opțiunile de spații publice din oraș.
Preferințele celor câtorva locuitori care au participat la discuția publică au fost confirmate și de rezultatele unui nou sondaj online, lansat la scurt timp de grupul de inițiativă pentru a colecta mai multe păreri din comunitatea largă. Pădurea și Scuarul „La Cișmele” au fost primele două alegeri detașat, acumulând peste jumătate din 800 de voturi. Iar în urma unei discuții ulterioare cu specialistul primăriei în amenajarea teritoriului, membrii grupului de inițiativă au hotărât să-și continue eforturile pentru a obține amenajarea Scuarului „La Cișmele”.
Un spațiu public are rolul să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, dar pentru asta trebuie să răspundă necesităților reale ale acestora.
Pentru a afla ce exact își doresc durleștenii de la Scuarul „La Cișmele”, grupul de inițiativă a mai făcut un sondaj online. Chestionarul a arătat că cetățenii vor mai multe locuri de stat, un loc de joacă adecvat, un loc de sport, cărări și cât mai multă verdeață și copaci.
În baza acestor cerințe ale locuitorilor orașului, un arhitect și o urbanistă au realizat o schiță de amenajare a scuarului, pentru a vizualiza îmbunătățirile ce pot fi aduse acestui loc. Printre modificările propuse sunt înlocuirea terenului de joacă cu unul construit din materiale naturale, reconstruirea cișmelelor, înlocuirea gardului cu un râuleț care să curgă din cișmele și o denivelare de teren care astfel să separe drumul de parc. De asemenea, plantarea mai multor arbori și arbuști și instalarea mai multor locuri de stat.
Următorul pas este înțelegerea procesului decizional din instituțiile publice, care în instanță finală trebuie să aloce bani pentru amenajarea spațiului public. De regulă, primăria pune în aplicare deciziile pe care le aprobă consiliul local, așa că membrii grupului de inițiativă au invitat consilierii locali la o întâlnire pentru a le prezenta schița de amenajare.
Au venit la întâlnire reprezentanți din partea a patru fracțiuni din consiliul local, un număr record până atunci. Consilierii locali au declarat unanim că vor da vot pozitiv pentru acest proiect și au informat grupul de inițiativă că schița pe care au făcut-o cu resurse proprii trebuie înlocuită cu un proiect detaliat, realizat de o firmă acreditată de proiectare.
În urma întâlnirii, grupul de inițiativă a transmis o cerere la primărie, prin care a solicitat să fie alocată suma necesară de bani pentru realizarea proiectului detaliat pentru amenajarea scuarului. Aleșii locali au sugerat ca grupul de inițiativă să-și asume aceste costuri. Acest lucru însă este parte din responsabilitățile autorității locale.
Pentru a arăta autorităților locale că locuitorii din Durlești sunt interesați de reanimarea scuarului, grupul de inițiativă a organizat în luna august o acțiune de salubrizare. Au participat mai mulți locuitori care au schimbat lemnul vechi al băncilor, au împrospătat vopseaua pe acoperișul cișmelelor, carcasa metalică a băncilor și coșurile de gunoi, au greblat spațiul verde și curățat plăcile de la monumentul din scuar. Până la eveniment, primăria a tăiat iarba din parc și a promis că va repara fundamentul monumentului din scuar, în urma discuțiilor cu grupul.
Grupul de inițiativă a mai făcut o încercare să aducă la masa de discuții reprezentanții primăriei Durlești. I-a invitat la o discuție publică organizată în scuar, alături de comunitatea locală, pentru a dezbate planurile autorității locale pentru amenajarea spațiilor publice în Durlești. Și de această dată, niciun reprezentant al primăriei nu a fost prezent. În schimb, consilierii locali din patru fracțiuni și-au exprimat repetat suportul pentru proiect. De asemenea, au fost colectate câteva sugestii de îmbunătățiri pentru schița de amenajare din partea locuitorilor, precum menținerea gardului și reparația canalizării din regiune, care ar inunda parcul la fiecare ploaie.
Să amenajezi un spațiu public înseamnă că afli ce-și doresc cetățenii de la acel loc, dar și ce posibilități au autoritățile locale să investească în proiectul de revitalizare - un proces care necesită timp și implicare.
Pe parcursul câtorva luni, membrele grupului de inițiativă au pornit discuții necesare despre lipsa de spații publice amenajate în Durlești. Problema resimțită de peste 80% de locuitori, conform sondajelor, a fost pusă pentru prima dată, într-un mod organizat, în vizorul autorităților locale. Aleșii locali s-au așezat la aceeași masă cu cetățenii, la care s-au căutat soluții pentru criza de locuri de recreere, joacă și sport în oraș. S-a ajuns la concluzia că spațiile în proprietatea publică a primăriei sunt numărate pe degete, ceea ce face ca investițiile în cele existente să fie și mai necesare.
Grupul de inițiativă a înțeles că este important ca cetățenii, cei care vor folosi spațiile publice din moment ce vor fi create, să fie implicați la fiecare etapă. Necesitățile pe care aceștia le au de la un spațiu public, odată puse în aplicare, vor face spațiile relevante, utile și plăcute.
În continuare, grupul de inițiativă va continua dialogul cu autoritățile locale pentru a obține amenajarea Scuarului „La Cișmele”. O majoritate a consilierilor locali deja și-au exprimat suportul pentru proiect.
Autoare: Felicia Crețu
Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului „Un oraș bun - un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO Primăria Mea, cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Grupul de inițiativă pentru spații publice în Durlești avansează în procesul de a obține amenajarea scuarului „La Cișmele”. Pe 20 mai 2021, membrele grupului de inițiativă au invitat toți consilierii locali la o întâlnire în scuar, pentru a le prezenta schița de amenajare a acestui spațiu. Cu alte cuvinte, cum ar arăta vizual îmbunătățirile pe care și le-ar dori locuitorii din Durlești pentru acest scuar. Consilierii prezenți au susținut ideea și au ghidat grupul ce să facă în continuare pentru ca subiectul să fie discutat la Consiliu. Astfel, grupul va depune o cerere la primărie, pentru ca aceasta să aloce suma necesară de bani pentru realizarea proiectului detaliat pentru amenajarea scuarului. Odată aprobată de comisiile de specialitate, cererea va fi transmisă pentru vot Consiliului Local.
Pentru a avea un spațiu cu adevărat utilizat și care răspunde necesităților reale ale comunității locale, la elaborarea schiței s-a ținut cont de principiile menționate în chestionare de locuitorii orașului. Astfel, arhitectul Rolan Rotari și urbanista Constanța Dohotaru au luat în calcul următoarele elemente:
Siguranța aflării în scuar în orice parte a zilei sau nopții
Funcțiuni necesare
Păstrarea și accentuarea caracterului natural al locului
Astfel, ținând cont de nevoile adevărate ale persoanelor din împrejurimi și ale celor care utilizează sau ar dori să utilizeze acest spațiu, a rezultat un proiect la prima vedere simplu, dar care înglobează tot ce e menționat mai sus.
Principalele elemente incluse în schiță sunt:
Este important de menționat că nu va fi demolat monumentul cu bustul lui Ștefan cel Mare și capela de comemorare a locuitorilor din Durlești deportați. Acestea au fost construite de băștinași și fac parte din istoricul locului.
De asemenea, grupul de inițiativă planifică să invite și localnicii pentru a contribui la amenajări. În așa mod, toți care vor da o mână de ajutor, vor fi mai predispuși să vegheze ca scuarul să nu fie vandalizat.
La întâlnirea cu grupul de inițiativă au fost prezenți 5 consilieri locali din partea a 3 fracțiuni politice, cele mai numeroase în Consiliul Local. Este vorba de Popșoi Oleg și Valentin Cebotari din partea PAS, Vartic Angela și Rusu Sergiu din partea Platformei DA, Nicolae Cristian din partea PSRM. La fel, la întâlnire a participat și Tamara Pasat - consilieră independentă.
Aleșii locali prezenți au apreciat inițiativa și au declarat că sunt gata să o susțină, odată ce va ajunge pe agenda ședințelor Consiliului Local. Până atunci însă grupul de inițiativă trebuie să parcurgă câțiva pași. Schița aproximativă pe care au făcut-o din propria inițiativă și cu resurse proprii trebuie să fie înlocuită cu un proiect detaliat, realizat de o firmă acreditată de proiectare. Pentru acest lucru, primăria trebuie, printr-o decizie aprobată de Consiliul Local, să aloce bani.
Astfel, grupul de inițiativă va depune o cerere la primărie, pentru ca aceasta să aloce suma necesară de bani pentru realizarea proiectului detaliat pentru amenajarea scuarului. Odată aprobată de comisiile de specialitate, cererea va fi transmisă pentru vot Consiliului Local.Între timp, membrii grupului de inițiativă planifică să organizeze un eveniment comunitar în scuar, în care să implice și locuitorii din preajmă.
Dacă ești interesat/ă să te alături grupului, scrie-ne un mesaj la adresa de e-mail durlesti.primariamea@gmail.com, pe pagina noastră de Facebook sau contactează-ne la nr. de telefon 060212112.
Un oraș bun este un efort comun.Schița a fost realizată în cadrul proiectului „Un oraș bun - un efort comun: dezvoltare locală prin participare comunitară”, implementat de AO Primăria Mea, cu suportul financiar al Fundația Soros Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Peste 280 de subiecte au fost examinate de consilierii locali din or. Durlești până la sfârșitul anului 2020. Aleșii s-au întrunit în 11 ședințe și au aprobat 260 de decizii. Consilierii au înregistrat o participare înaltă la ședințe. Prezența medie a fost de 90%. 11 din cei 23 de consilieri au fost prezenți la toate ședințele. Pentru activitatea lor, în anul 2020, consilierii au fost remunerați cu până la 4800 lei fiecare. La sfârșit de an, indemnizaţia primită de consilieri pentru participarea la ședințe a fost majorată de la aproximativ 600 până la 1600 lei pentru fiecare ședință.
Autoritățile din Durlești însă continuă să aibă restanțe la capitolul transparență și acces la informații. Cetățenii nu sunt informați în timp util despre ședințele Consiliului; informația prezentată de autorități este incompletă; primăria interpretează abuziv prevederile legii privind protecția datelor cu caracter personal, ascunzând informații de interes public; consultările publice se fac doar de bifă; bugetul local nu se consultă cu cetățenii; se încearcă a interzice filmarea ședințelor ș.a.
Am analizat primul an de mandat al Consiliu Local Durlești. Prezentăm observațiile, formulăm concluzii și oferim recomandări în baza monitorizării activității aleșilor locali de la începutul mandatului până la sfârșitul lui 2020.
La fiecare patru ani, în or. Durlești sunt aleși un primar și 23 de consilieri locali. Împreună ei administrează treburile orașului. Consiliul local decide direcțiile strategice de dezvoltare a suburbiei, identifică soluții la problemele cetățenilor, aprobă regulamente pentru buna funcționare a orașului și alte decizii administrative. Conform legii, Consiliul local administrează bunurile orașului; adoptă și modifică bugetul; stabilește și modifică taxele locale; decide luarea sau acordarea împrumuturilor; inițiază consultări publice pe problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social; decide atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor publice; decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ ș.a.
Consilierul local are suficiente pârghii prin care poate și trebuie să reprezinte la orice nivel al administrației publice interesele celor care l-au ales.
Pentru ca alegătorii să înțeleagă dacă consilierii își îndeplinesc promisiunile, aceștia ar trebui să aibă acces la informații despre activitatea aleșilor. E bine să știm cât de disciplinați și activi au fost consilierii, ce inițiative au înaintat pentru un oraș mai bun și confortabil. Din păcate, informații sintetizate despre activitatea consilierilor municipali nu sunt nicăieri publicate.
Primăria Mea a monitorizat, a studiat și a sintetizat activitatea Consiliului local în primul an de mandat (până la sfârșitul anului 2020). Prezentăm date despre numărul de ședințe, prezența consilierilor, inițiativele acestora, proiectele examinate, legalitatea deciziilor aprobate și alte informații relevante, colectate din monitorizările ședințelor CMC, listele de prezență, informațiile plasate pe pagina oficială a Primăriei Durlești, datele prezentate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la solicitarea noastră și alte informații apărute în mediul online.
Noi vrem ca aleșii noștri să fie demni de încredere. Stăm cu ochii pe ei și invităm locuitorii orașului Durlești să se alăture eforturilor noastre.
Actualul Consiliu al or. Durlești s-a format în urma alegerilor locale din 20 octombrie 2019. Consiliul a fost ales pentru un mandat de 4 ani în următoarea componență: Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” - 10 consilieri, PSRM - 4 consilieri, PL, PD și FN - câte 1 consilier și 6 consilieri independent. Ulterior, la ședința din 28 noiembrie 2020, blocul ACUM s-a divizat în fracțiunile PAS și DA. La sfârșitul anului 2020, Consiliul local Durlești avea următoarea structură:
Actuala componență a Consiliului este puțin mai echilibrată decât cea din mandatul precedent din perspectiva de gen. Din cei 23 de consilieri, 16 sunt bărbați și 7 femei, comparativ cu doar 3 femei în mandatul 2015 - 2019. Pentru a fi mai aproape de nevoile cetățenilor și a putea reprezenta interesele acestora, consilierii trebuie să fie deschiși spre comunicare. Locuitorii trebuie să poată apela la aleșii lor pentru a le solicita ajutorul în diverse probleme cu care se ciocnesc în raport cu primăria. Pentru aceasta, este nevoie ca informațiile de contact ale consilierilor, orele de audiență și domeniile de care sunt responsabili să fie făcute publice. Din păcate, pe site-ul oficial al primăriei Durlești este publicată doar lista consilierilor și formațiunile politice din care aceștia fac parte. Datele de contact și orele de audiență lipsesc.Pentru a-și exercita atribuțiile și a decide cum să fie soluționate problemele din orașul Durlești, aleșii locali se întrunesc în ședințe. Acestea sunt publice și orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local.
Potrivit legii, aleșii locali se întrunesc în ședințe ordinare o dată în 3 luni. Consilierii se pot întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.
Până la sfârșitului anului 2020, consilierii s-au reunit în 11 ședințe, dintre care prima a fost de constituire, 5 - ordinare, 2 - extraordinare și 2 - de îndată.
La începutul fiecărei ședințe convocate, se alege din rândul consilierilor prezenți, prin vot deschis, un președinte sau o președintă de ședință.
În primul an de mandat, mai mult de jumătate de ședințe au fost prezidate de reprezentanții fracțiunii consilierilor independenți (6 ședințe). Consilierul care a fost președinte de ședință de cele mai multe ori este independentul Mihail Onofrei (3 ședințe). În același timp, reprezentanții DA, PL și PD nu au prezidat nici o ședință.
Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie. Absenţa fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale consiliului duce la pierderea mandatului. Ședința poate avea loc dacă sunt prezenţi majoritatea consilierilor aleşi, adică cel puțin 12.
În primul an de mandat, consilierii au înregistrat o participare înaltă la ședințe. Prezența medie a fost de 91%. 11 din cei 23 de consilieri au fost prezenți la toate ședințele Consiliului.
Cea mai mică prezență a fost înregistrată de consilierul PDA Constantin Iaconi, care a absentat la 4 din cele 11 ședințe, urmat de consilierul PSRM Iurie Samson și consilierul FN Marcel Olan, cu câte 3 absențe ambii.
Doar la primele două ședințe din acest mandat au participat toți cei 23 de consilieri: (1) la ședința de constituire din 18 noiembrie 2020, când aleșilor locali le-au fost înmânate legitimaţiile de consilier, au fost formate 3 fracţiuni și s-au constituit 5 comisii consultative de specialitate și (2) la ședința din 28 noiembrie 2020, când patru consilieri au părăsit fracţiunea Blocului ACUM și au creat fracţiunea PAS, a fost aprobată componenţa nominală a comisiilor de specialitate și s-a decis cine vor fi membrii comisiei pentru acordarea ajutoarelor materiale din fondul de rezervă a primăriei.
Cei mai puțini consilieri (16) au fost prezenți la ședința de îndată din 17 martie 2020, când a fost examinat un singur subiect – alocarea sumei de 40 mii lei către Centrul de sănătate Durlești pentru procurarea echipamentului de protecție și soluții biocide în contextul pandemiei.
Pentru participarea la ședințe, aleșilor locali li se achită o indemnizație. La ședința din 15 decembrie 2020, consilierii au votat mărirea indemnizaţiei pentru o ședință până la 1600 de lei. Nu am găsit informații publice despre mărimea indemnizațiilor până la majorare, însă potrivit unor consilier aceasta era în jur de 600 de lei. Am solicitat de la primărie informație despre sumele achitate consilierilor în primul an de mandat, dar aceasta nu ne-a fost oferită. Anual, consilierii locali trebuie să depună declarațiile de avere și interese personale. Acestea sunt publice și pot fi accesate pe portalul https://portal-declaratii.ani.md/. Pentru anul 2020, aleșii locali au declarat venituri între 3000 și 4800 lei pentru participarea le ședințe.
În cadrul ședințelor, consilierii examinează proiecte de decizii prin care se propun soluții la problemele locuitorilor orașului și mecanisme care asigură buna funcționare a administrației publice locale. Proiectele de decizii pot fi înaintate atât de consilieri, cât și de executivul primăriei.
Deciziile se consideră adoptate dacă pentru acestea votează majoritatea consilierilor prezenți în sală, cu excepția cazurilor în care legea prevede un număr mai mare de voturi. De exemplu, pentru aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor, stabilirea taxelor şi impozitelor locale, planificarea dezvoltării localităţii şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii publice din ţară sau din străinătate este necesar votul majorității consilierilor aleși, adică cel puțin 12 voturi.
În primul an de mandat, consilierii au reușit să examineze peste 280 de subiecte. Marea majoritate a acestora, 260 de proiecte, au fost adoptate, 9 – respinse, 7 – transmise la reexaminare și 6 chestiuni au fost audieri de informații în urma cărora nu au fost adoptate decizii.
Legea spune că autoritățile publice locale sunt obligate să publice atât proiectele de decizii, cât și deciziile aprobate pe pagina web oficială. Deși la primele ședințe ale Consiliului actual primăria nu publica proiectele și deciziile finale, în ultima perioadă acestea sunt plasate pe site-ul primăriei.
Toate deciziile aprobate de consilieri sunt supuse controlului obligatoriu al legalității. Astfel, fiecare decizie se expediază oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile de la semnarea acesteia. În cazul în care oficiului teritorial al Cancelariei de Stat consideră că o decizie este ilegală, acesta notifică Consiliul și cere modificarea sau abrogarea totală sau parţială. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, Consiliul trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care Consiliul își menține poziția sau nu reexaminează decizia contestată, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanţa în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului. Sesizarea instanței poate avea loc și în cazul în care Consiliul nu oferă niciun răspuns în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a deciziei.
Aproape jumătate din deciziile adoptate de consilieri sunt contestate de Cancelaria de Stat. Potrivit instituției, până la finele lunii noiembrie 2020, spre control au parvenit 237 decizii. Dintre acestea, 110 au fost calificate drept ilegale și s-a cerut abrogarea lor. Consiliul local Durlești a abrogat doar 2 decizii și a respins 62 notificări ale Cancelariei. Pe aceste cazuri au fost inițiate acțiuni în instanța de judecată.
Activitatea Consiliului local Durlești se desfășoară cu mai multe nereguli la capitolul transparență și acces la informații. Autoritatea locală nu comunică eficient despre ședințele și deciziile adoptate de consilieri, iar cetățenii întâmpină mai multe obstacole când încearcă să se informeze despre acestea.
Cetățenii nu sunt informați în timp util. Chiar dacă primăria publică pe site dispozițiile de convocare a ședințelor, de cele mai multe ori termenul de cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei, prevăzut de lege, nu este respectat. Astfel, cetățenii nu au timp suficient pentru a analiza proiectele de decizii pe care aleșii locali urmează să le examineze sau să planifice participarea la ședințe. Mai mult, uneori nici consilierilor nu le reușește acest lucru.
Informația prezentată este incompletă. Unele proiecte de decizii conțin anexe în care, de obicei, sunt prezentate informații mai detaliate despre proiectul respectiv. De exemplu, la proiectul care prevedea crearea rutelor locale erau anexate traseele exacte pe care urma să circule transportul public. Într-un alt proiect care propunea denumiri noi pentru unele artere, străzile exacte și denumirile la fel erau indicate în anexe. Un proiect care prevedea acordarea ajutorului material de asemenea conținea informații despre numele, numărul persoanelor și motivele acordării ajutorului doar în anexe. Niciuna dintre aceste anexe însă nu au fost publicate pe site înainte de a fi examinate în Consiliu. Astfel, cetățenii nu au acces la informații complete despre ce se votează în Consiliul local.
Informația de interes public este ascunsă. Majoritatea proiectelor de decizii publicate pe site conțin informații pe care primăria le consideră date cu caracter personal și le hașurează. De exemplu, numerele cadastrale ale terenurilor publice care sunt date în arendă, vândute, sau pe care urmează să fie construite blocuri; numele consilierilor locali când se formează anumite comisii; și chiar numele viceprimarilor au fost hașurate atunci când aceștia au fost numiți. Deși este important ca datele personale ale cetățenilor să fie protejate, deseori autoritățile abuzează de prevederile legii și ascund informații de interes public.
Consultări publice de bifă. Informația despre organizarea consultărilor nu este publicată pe site-ul primăriei. Anunțurile despre consultări sunt publicate doar în Monitorul Oficial - o sursă la care are acces doar o mică parte din cetățeni, care cunosc despre acesta, știu cum să îl utilizeze și procură fiecare ediție. Aceasta s-a întâmplat în cazul consultărilor de pe 29.09.2020 despre construcția unor blocuri, a unui obiectiv comercial și elaborarea planurilor urbanistice pentru mai multe sectoare; în cazul consultărilor din 13.07.2020, la fel despre construcția unui bloc ș.a. Astfel, primăria nu demonstrează că este într-adevăr interesată și dispusă să afle opinia cetățenilor, ci organizează consultări doar pentru a se conforma cu legea.
Bugetul local aprobat fără consultări. Bugetul unei localități este unul dintre cele mai importante documente, care trebuie consultat în primul rând cu cei care contribuie la formarea acestuia. Bugetul orașului Durlești nu a fost consultat cu locuitorii, acesta a fost plasat pe site-ul primăriei cu doar 4 zile înainte de a fi supus votului în Consiliu.
Interzicerea filmării ședințelor și intimidări. De la începutul activității noastre, au fost mai multe încercări din partea autorităților de a interzice filmarea ședințelor Consiliului. Prima încercare a fost chiar la a doua ședință la care am fost prezenți. Atunci secretara interimară a invocat mai multe motive, printre care și faptul că nu suntem operatori de date cu caracter personal. Consilierii însă atunci nu au fost împotrivă să filmăm. Subiectul datelor cu caracter personal a fost ulterior readus în discuții de unii consilieri. La 13 iulie 2020, majoritatea aleșilor locali au votat interzicerea filmării. Ulterior, pe numele AO Primăria MEA a fost depusă o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal precum că am fi prelucrat ilegal datele unei persoane în momentul în care am filmat ședința din 13 iulie 2020. Persoana respectivă s-a adeverit a fi funcționar public în cadrul primăriei Durlești. În urma examinării tuturor circumstanțelor, Centrul a constatat că acțiunile noastre nu au constituit o încălcare.
Pe 21 septembrie, aceeași persoană a chemat poliția, invocând din nou protecția datelor cu caracter personal. Nici în acest caz poliția nu a constatat existența unei contravenții.
Într-un final, la ședința din 16 decembrie 2020, majoritatea aleșilor locali au votat pentru filmarea ședinței ❤️În timp ce administrațiile altor orașe încearcă să-și digitalizeze cât mai mult activitatea, asigurând cetățenilor accesul cât mai ușor la procesul decizional, primăria Durlești pune piedici unei asociații obștești care își propune să apropie aleșii locali de locuitori. Cetățenii și asociațiile obștești au dreptul să filmeze ședințele consiliilor locale, chiar dacă uneori autoritățile fac tot posibilul să împiedice acest lucru. În asemenea cazuri, specialiștii recomandă să chemați voi poliția și să explicați că vi se încalcă un drept fundamental.
Doar prin transparență și dialog se poate construi încredere între cetățeni și aleșii locali, astfel ca aceștia să colaboreze și să identifice împreună soluții la problemele prioritare. Venim cu recomandări pentru îmbunătățirea transparenței procesului decizional și implicarea cetățenilor:
1. Plasarea pe site-ul primăriei a informației despre consilieri: pozele, datele de contact, orele de audiență, declarațiile de avere și interese personale, proiectele de decizii inițiate, prezența la ședințe, indemnizațiile, consultările publice organizate și alte informații relevante. De asemenea, încurajăm aleșii să informeze locuitorii activ, prin diverse mijloace, inclusiv rețelele de socializare, despre acțiunile inițiate și să prezinte rapoarte de activitate anuale, conform priorităților cetățenilor și promisiunilor electorale.Acest lucru va oferi cetățenilor posibilitatea să afle cine sunt consilierii, iar aceștia, la rândul lor, să-și facă cunoscute activitățile și realizările, astfel contribuind la sporirea gradului de transparență în procesul decizional.
2. Informarea eficientă a cetățenilor despre ședințele Consiliului. Anunțurile despre data și ora ședinței și proiectele de decizii trebuie plasate din timp pe site-ul primăriei, pentru ca cetățenii să reușească să le analizeze. Legea prevede că ședința trebuie anunțată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte, iar proiectele de decizii şi materialele aferente trebuie puse pe site cel puţin pentru perioada recepţionării şi examinării recomandărilor. Pentru o informare cât mai eficientă, îndemnăm atât primăria, cât și consilierii să distribuie aceste informații și pe rețelele de socializare.
3. Prezentarea informațiilor complete. Pentru ca locuitorii să cunoască într-adevăr ce decid consilierii, este important ca informația care se publică să fie cât mai explicită. Să fie plasate și anexele proiectelor de decizii atunci când este cazul, iar informația de interes public, cum ar fi numerele cadastrale ale terenurilor publice sau numele consilierilor, să nu fie ascunsă sub pretextul protecției datelor cu caracter personal.
4. Consultări publice reale. Consultarea publică este un instrument esențial de implicare a cetățenilor în procesul decizional. Atunci când se construiesc blocuri sau centre comerciale, cetățenii, în special cei din preajma viitoarelor construcții, trebuie informați și consultați. Pentru ca cetățenii să poată să se expună, primăria trebuie să-i informeze, cu cel puțin 15 zile lucrătoare în avans, pe pagina web oficială, prin e-mail părților interesate, la sediul lor și, uneori, în mass-media. Și neapărat să ofere cât mai multe detalii despre ce, unde și când se va construi.
5. Consultarea bugetului local cu cetățenii. Banii din bugetul local trebuie utilizați pentru asigurarea unui trai confortabil în localitate și servicii publice de calitate. Mai mult de jumătate din banii acumulați în buget sunt din taxele și impozitele achitate de locuitorii or. Durlești. Tot ei trebuie să fie întrebați, în primul rând, atunci când se planifică cum să fie cheltuiți acești bani. Dacă e nevoie de transport, drumuri și trotuare, spații pentru sport sau pavaj pentru liceu. Primăria trebuie să organizeze consultări publice, să prezinte cifrele din buget într-un mod clar și să ofere cât mai multe căi pentru ca cetățenii să se poată da cu părerea.
6. Filmarea și transmiterea în direct a ședințelor Consiliului local. Tot mai multe primării, atât din Moldova, cât și din întreaga lume, încearcă să fie mai aproape de locuitori, să aibă o activitate transparentă. Unul din instrumente în acest sens este filmarea și difuzarea online a ședințelor consiliilor locale. Atunci când administrațiile locale nu au această capacitate, în ajutor le vin cetățenii, ONG-urile și partenerii de dezvoltare. Îndemnăm autoritățile din Durlești cel puțin să nu pună piedici celor care vor să contribuie, dedicând timp și resurse, pentru a transparentiza activitatea aleșilor locali.
Un oraș bun este efortul comun al locuitorilor și aleșilor locali. Vrem ca aleșii noștri locali să adopte decizii transparent, în folosul comunității, prin consultarea cetățenilor. Ei trebuie să insiste pe respectarea procedurilor și prevederilor legale. Vom continua să urmărim activitatea aleșilor locali, să cerem transparență și să încurajăm implicarea cetățenilor în procesul decizional.
Grupul de inițiativă pentru spații publice vrea să convingă primăria Durlești să amenajeze scuarul „La Cișmele”, așa cum își doresc oamenii. Acest spațiu a fost selectat în urma votului online, la care au participat peste 800 de locuitori. Spune ce îi lipsește scuarului, răspunde la întrebările din chestionar până pe 31 martie.
Toate opiniile vor fi atent analizate de o echipă formată dintr-un arhitect și o urbanistă. Aceștia vor pregăti un concept de amenajare, care la fel va fi consultat cu cetățenii. Varianta finală va fi prezentată primăriei și consilierilor locali. Grupul de inițiativa va cere autorităților să colaboreze pentru a amenaja împreună spațiul.
Dacă vrei să te alături grupului de inițiativă pentru a cere împreună de la primărie amenajarea scuarului „La Cișmele”, scrie-ne un mesaj pe pagina de Facebook, la adresa de e-mail durlesti.primariamea@gmail.com sau contactează-ne la nr. de telefon 060212112.
În urma votului online, la care au participat peste 800 de locuitori, și a discuției cu autoritățile, grupul de inițiativă a ales să-și continue activitatea pentru două spații publice, în loc de unul singur: Pădurea Durlești și Scuarul „La Cișmele”. Cele două spații sunt primele două cele mai votate de locuitorii din Durlești. În același timp, în privința ambelor spații sunt limitări birocratice pentru a fi amenajate (descrise mai jos). Astfel, grupul de inițiativă a decis să continue dialogul cu autoritățile, atât în privința pădurii, cât și a Scuarului „La Cișmele”, pentru a determina, într-un final, cum acestea pot fi amenajate cât mai curând. Mai jos descriem etapele prin care s-a ajuns la această decizie.
Începând cu 11 ianuarie, timp de aproape 2 luni, locuitorii din Durlești au putut alege dintr-o listă de 5 spații publice, pe care dintre ele îl vor amenajat în primul rând în orășel. Votul online a fost lansat de grupul de inițiativă local, format în noiembrie 2020 pentru a cere de la autorități amenajarea unui spațiu public în Durlești.
Astfel, rezultatele sunt următoarele:Pădurea Durlești este prima în topul preferințelor locuitorilor, conform votului online, fiind urmată de Scuarul „La Cișmele” din centrul orășelului.
Următorul pas a fost informarea primăriei Durlești despre preferințele locuitorilor exprimate în vot. Membrii grupului de inițiativă au organizat o discuție informală cu un reprezentant al primăriei, în urma căreia au aflat detalii despre intențiile primăriei în privința spațiilor publice enumerate și planurile pentru anul 2021 în acest sens.
Pe 22 februarie 2021, membrii grupului de inițiativă au discutat cu reprezentantul primăriei Durlești.
În privința pădurii Durlești, funcționarul a informat că, din moment ce tot teritoriul pădurii este administrat de Agenția Moldsilva, singura posibilitate de a obține un teren pentru amenajare este în schimbul oferirii unor suprafețe de câteva ori mai mari din Durlești, care ar putea fi folosite pentru împădurire. Primăria Durlești dispune de puțin spațiu public pe care ar putea să-l dea la schimb.
Grupul de inițiativă a contactat și administrația Moldsilva, care a declarat că amenajarea unui traseu turistic în pădure ar fi posibilă, așa că urmează ca membrii grupului de inițiativă să aibă o întâlnire cu un reprezentant de la Moldsilva, pentru a discuta condițiile.
Ce ține de Scuarul „La Cișmele”, primăria Durlești a vorbit despre pretenția asupra proprietății acestui teren din partea unor moștenitori. Deocamdată nu se cunoaște cine sunt aceștia. Grupul de inițiativă încă așteaptă mai multe detalii și acte confirmative din partea primăriei.
Deși, la moment, există o serie de neclarități în privința celor două spații, grupul de inițiativă va continua dialogul cu autoritățile pentru a determina modul în care acestea pot fi amenajate cât mai curând.
Membrii grupului vor planifica și implementa o campanie prin care vor încerca să convingă autoritățile să pună amenajarea acestor spații publice pe lista priorităților, să vină cu propuneri concrete de amenajare și să implice cât mai mulți locuitori în acest proces. Dacă ești interesat/ă să te alături grupului, scrie-ne un mesaj la adresa de e-mail durlesti.primariamea@gmail.com, pe pagina noastră de Facebook sau contactează-ne la nr. de telefon 060212112.
Un oraș bun este un efort comun.Activitățile au loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
La prima ședință din 2021, consilierii vor decide crearea unor rute locale, rectificarea bugetului, repartizarea banilor din fondul de rezervă, atribuirea denumirilor unor străzi, vânzarea terenurilor, examinarea obiecțiilor Cancelariei de Stat la mai multe decizii adoptate la ședințele anterioare și delegarea reprezentantului APL în Consiliul de administrație al Gimnaziului Durlești și Liceul Hyperion. În total, aleșii vor examina 22 de proiecte de decizii.
Deși toate proiectele au fost publicate pe site-ul primăriei, mai multă informație de interes public fie nu a fost anexată, fie a fost hașurată. De exemplu, lipsesc anexele la proiecte care stabilesc traseele exacte pe care vor circula cele două rute locale; arterele pentru care se propun denumiri, precum și denumirile noi ale acestora; procesul-verbal de totalizare a rezultatelor consultărilor privind rutele locale și cel prin care au fost stabilite numărul persoanelor și motivele acordării ajutorului material din Fondul de rezervă. La fel, au fost hașurate informații precum numele membrilor Comisiei de transport și a delegatului APL în Consiliul de administrație al Gimnaziului Durlești și Liceul Hyperion, pentru care nu există motive să fie secretizate.
Vineri, 29 ianuarie, începând cu ora 15.00, va avea loc prima ședință a Consiliului local din acest an. Descriem în continuare principalele subiecte care urmează a fi discutate.
Toate proiectele pot fi găsite aici.RUTA nr. 1. Tur/Retur str. Tudor Vladimirescu (intersecție cu str. I Pelivan), str. Tudor Vladimirescu, str. Ștefan Vodă, str. Alexandru cel Bun, str. Nicolae Testemițeanu, str. Cartușa, str.N. Dimo, str. Caucaz, Centru, str. Ștefan Vodă, str. Tudor Vladimirescu, str. Tudor Vladimirescu (intersecție cu str. I Pelivan).
RUTA nr. 2 Tur/Retur str. Tudor Vladimirescu (intersecție cu str. I Pelivan), str. Tudor Vladimirescu, str. N. Gribov (intersecție str. Budăi apoi întoarcere), str. Tudor Vladimirescu, str. Codrilor (DEPO), str. Tudor Vladimirescu, str. N. Gribov (intersecție str. Budăi apoi întoarcere, str. Tudor Vladimirescu, str. T. Vladimirescu (intersecție cu str. I Pelivan).
În proiect este menționat că traseele exacte sunt indicate în anexe, însă acestea nu au fost publicate. Astfel, nu este clar dacă rutele vor ajunge până la cercul de la Flacăra.Proiectul propune și crearea unei Comisii de transport rutier în trafic local care va stabili caietul de sarcini, va organiza concursul, va stabili stațiile, orarul de circulație a transportului rutier în trafic local și va prezenta Consiliului or. Durlești spre aprobare rezultatele concursului/licitației privind atribuirea dreptului de gestionare a rutelor create. Din comisie vor face parte 9 membri, printre care primara Eleonora Șaran și consilierul PAS Oleg Popșoi. Numele celorlalți membri și funcțiile unora din ei au fost ascunse.
Anterior, la 13 ianuarie 2021, pe pagina de Facebook a primăriei or. Durlești, a apărut o postare prin care se solicita opinia locuitorilor despre constituirea unor rute locale. Mai exact, autoritățile au propus câteva trasee care ar acoperi mai multe regiuni din Durlești. Unul dintre traseele propuse era definit exact, iar pentru cealaltă rută existau două alternative. Prețul pentru o călătorie propus era de 5 lei. Autoritățile anunțau că în urma consultărilor, vor fi decise traseele finale și prețul.
Autorii proiectului menționează că acesta a fost elaborat și „în baza procesului verbal de totalizare a consultărilor publice din 26.01.2021”, care însă nu este anexat. Din informațiile prezentate public, înțelegem că consultările s-au limitat doar la postarea de pe Facebook și îndemnul de a expedia propunerile pe adresa electronică sau prin poștă. Acest fapt exclude o mare parte a cetățenilor, care nu au acces la internet sau nu utilizează rețelele de socializare.
Pentru a avea o imagine clară despre opinia cetățenilor, este important să fie organizate consultări publice complexe, care nu se limitează doar la o postare pe Facebook. Părerea locuitorilor poate fi aflată prin chestionare din ușă în ușă, sondaje online care permit vizualizarea imediată a rezultatelor și în cadrul unor discuții publice. În perioada de pandemie, acest lucru poate fi făcut online, prin Zoom, și pe teren, în grupuri mai mici, în diferite zone ale orașului.
Se propune atribuirea denumirilor unor străzi din Durlești, menționate în anexele proiectului de decizie. Totuși, deoarece anexele respective nu sunt publicate, nu se cunoaște care străzi și cum se propune a fi denumite.
Se vor examina două proiecte care au fost votate la ședințele din decembrie, dar nu au fost contrasemnate de secretarul consiliului. Motivul invocat - lipsa unor documente suplimentare care ar fi fost necesare pentru adoptarea deciziilor respective (cerere de la beneficiar, în primul caz, și act de imposibilitate de formare a bunului imobil, în cel de-al doilea).
Vor fi examinate 9 solicitări din partea Cancelariei de Stat, instituție care verifică legalitatea deciziilor adoptate de consiliile locale, de abrogare a unor decizii aprobate la ședințele din 15 și 22 decembrie 2020, după cum urmează:
Se propune ca 53 000 lei să fie acordați din Fondul de rezervă, ca ajutor material, mai multor cetățeni, în legătură cu multiplele adresări.
Nu se cunoaște însă câte persoane vor beneficia de acest ajutor și din ce motive. Informația respectivă ar trebuie să fie indicată în procesul-verbal al ședinței grupului de lucru în baza căruia s-a elaborat proiectul și despre care se menționează că „este parte integrantă a deciziei”. Totuși, la proiectul de decizie făcut public nu este anexat niciun proces-verbal.
Acest subiect prevede 7 proiecte de decizii separate, prin care se fac modificări la bugetul aprobat în decembrie. Se propune:
Se propune ca o persoană, numele căreia nu este făcut public, să fie delegată din partea APL în Consiliul de administrație al Gimnaziului Durlești și Liceului Hyperion pentru o perioadă de 5 ani.