Consiliul Local Durlești în primul an de mandat /2019-2020/

Peste 280 de subiecte au fost examinate de consilierii locali din or. Durlești până la sfârșitul anului 2020. Aleșii s-au întrunit în 11 ședințe și au aprobat 260 de decizii. Consilierii au înregistrat o participare înaltă la ședințe. Prezența medie a fost de 90%. 11 din cei 23 de consilieri au fost prezenți la toate ședințele. Pentru activitatea lor, în anul 2020, consilierii au fost remunerați cu până la 4800 lei fiecare. La sfârșit de an, indemnizaţia primită de consilieri pentru participarea la ședințe a fost majorată de la aproximativ 600 până la 1600 lei pentru fiecare ședință. 

Autoritățile din Durlești însă continuă să aibă restanțe la capitolul transparență și acces la informații. Cetățenii nu sunt informați în timp util despre ședințele Consiliului; informația prezentată de autorități este incompletă; primăria interpretează abuziv prevederile legii privind protecția datelor cu caracter personal, ascunzând informații de interes public; consultările publice se fac doar de bifă; bugetul local nu se consultă cu cetățenii; se încearcă a interzice filmarea ședințelor ș.a.    

Am analizat primul an de mandat al Consiliu Local Durlești. Prezentăm observațiile, formulăm concluzii și oferim recomandări în baza monitorizării activității aleșilor locali de la începutul mandatului până la sfârșitul lui 2020. 

La fiecare patru ani, în or. Durlești sunt aleși un primar și 23 de consilieri locali. Împreună ei administrează treburile orașului. Consiliul local decide direcțiile strategice de dezvoltare a suburbiei, identifică soluții la problemele cetățenilor, aprobă regulamente pentru buna funcționare a orașului și alte decizii administrative. Conform legii, Consiliul local administrează bunurile orașului; adoptă și modifică bugetul; stabilește și modifică taxele locale; decide luarea sau acordarea împrumuturilor; inițiază consultări publice pe problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social; decide atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor publice; decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ ș.a.

Consilierul local are suficiente pârghii prin care poate și trebuie să reprezinte la orice nivel al administrației publice interesele celor care l-au ales.

Pentru ca alegătorii să înțeleagă dacă consilierii își îndeplinesc promisiunile, aceștia ar trebui să aibă acces la informații despre activitatea aleșilor. E bine să știm cât de disciplinați și activi au fost consilierii, ce inițiative au înaintat pentru un oraș mai bun și confortabil. Din păcate, informații sintetizate despre activitatea consilierilor municipali nu sunt nicăieri publicate.

Primăria Mea a monitorizat, a studiat și a sintetizat activitatea Consiliului local în primul an de mandat (până la sfârșitul anului 2020). Prezentăm date despre numărul de ședințe, prezența consilierilor, inițiativele acestora, proiectele examinate, legalitatea deciziilor aprobate și alte informații relevante, colectate din monitorizările ședințelor CMC, listele de prezență, informațiile plasate pe pagina oficială a Primăriei Durlești, datele prezentate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la solicitarea noastră și alte informații apărute în mediul online.

Noi vrem ca aleșii noștri să fie demni de încredere. Stăm cu ochii pe ei și invităm locuitorii orașului Durlești să se alăture eforturilor noastre. 

 

Consiliul Local Durlești: 23 de consilieri, 6 partide și 6 independenți

Actualul Consiliu al or. Durlești s-a format în urma alegerilor locale din 20 octombrie 2019. Consiliul a fost ales pentru un mandat de 4 ani în următoarea componență: Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” – 10 consilieri, PSRM – 4 consilieri, PL, PD și FN – câte 1 consilier și 6 consilieri independent. Ulterior, la ședința din 28 noiembrie 2020, blocul ACUM s-a divizat în fracțiunile PAS și DA. La sfârșitul anului 2020, Consiliul local Durlești avea următoarea structură:

Actuala componență a Consiliului este puțin mai echilibrată decât cea din mandatul precedent din perspectiva de gen. Din cei 23 de consilieri, 16 sunt bărbați și 7 femei, comparativ cu doar 3 femei în mandatul 2015 – 2019. 

Pentru a fi mai aproape de nevoile cetățenilor și a putea reprezenta interesele acestora, consilierii trebuie să fie deschiși spre comunicare. Locuitorii trebuie să poată apela la aleșii lor pentru a le solicita ajutorul în diverse probleme cu care se ciocnesc în raport cu primăria. Pentru aceasta, este nevoie ca informațiile de contact ale consilierilor, orele de audiență și domeniile de care sunt responsabili să fie făcute publice. Din păcate, pe site-ul oficial al primăriei Durlești este publicată doar lista consilierilor și formațiunile politice din care aceștia fac parte. Datele de contact și orele de audiență lipsesc.

 

Ședințele sunt publice

Pentru a-și exercita atribuțiile și a decide cum să fie soluționate problemele din orașul Durlești, aleșii locali se întrunesc în ședințe. Acestea sunt publice și orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local.

Potrivit legii, aleșii locali se întrunesc în ședințe ordinare o dată în 3 luni. Consilierii se pot întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar. 

Până la sfârșitului anului 2020, consilierii s-au reunit în 11 ședințe, dintre care prima a fost de constituire, 5 – ordinare, 2 – extraordinare și 2 – de îndată. 

La începutul fiecărei ședințe convocate, se alege din rândul consilierilor prezenți, prin vot deschis, un președinte sau o președintă de ședință.

În primul an de mandat, mai mult de jumătate de ședințe au fost prezidate de reprezentanții fracțiunii consilierilor independenți (6 ședințe). Consilierul care a fost președinte de ședință de cele mai multe ori este independentul Mihail Onofrei (3 ședințe). În același timp, reprezentanții DA, PL și PD nu au prezidat nici o ședință.

 

Consilierii au participat regulat la ședințe

Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie. Absenţa fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale consiliului duce la pierderea mandatului. Ședința poate avea loc dacă sunt prezenţi majoritatea consilierilor aleşi, adică cel puțin 12.

În primul an de mandat, consilierii au înregistrat o participare înaltă la ședințe. Prezența medie a fost de 91%. 11 din cei 23 de consilieri au fost prezenți la toate ședințele Consiliului.

Cea mai mică prezență a fost înregistrată de consilierul PDA Constantin Iaconi, care a absentat la 4 din cele 11 ședințe, urmat de consilierul PSRM Iurie Samson și consilierul FN Marcel Olan, cu câte 3 absențe ambii. 

Doar la primele două ședințe din acest mandat au participat toți cei 23 de consilieri: (1) la ședința de constituire din 18 noiembrie 2020, când aleșilor locali le-au fost înmânate legitimaţiile de consilier, au fost formate 3 fracţiuni și s-au constituit 5 comisii consultative de specialitate și (2) la ședința din 28 noiembrie 2020, când patru consilieri au părăsit fracţiunea Blocului ACUM și au creat fracţiunea PAS, a fost aprobată componenţa nominală a comisiilor de specialitate și s-a decis cine vor fi membrii comisiei pentru acordarea ajutoarelor materiale din fondul de rezervă a primăriei. 

Cei mai puțini consilieri (16) au fost prezenți la ședința de îndată din 17 martie 2020, când a fost examinat un singur subiect – alocarea sumei de 40 mii lei către Centrul de sănătate Durlești pentru procurarea echipamentului de protecție și soluții biocide în contextul pandemiei.

 

Participarea la ședințe se achită

Pentru participarea la ședințe, aleșilor locali li se achită o indemnizație. La ședința din 15 decembrie 2020, consilierii au votat mărirea indemnizaţiei pentru o ședință până la 1600 de lei. Nu am găsit informații publice despre mărimea indemnizațiilor până la majorare, însă potrivit unor consilier aceasta era în jur de 600 de lei. Am solicitat de la primărie informație despre sumele achitate consilierilor în primul an de mandat, dar aceasta nu ne-a fost oferită. Anual, consilierii locali trebuie să depună declarațiile de avere și interese personale. Acestea sunt publice și pot fi accesate pe portalul https://portal-declaratii.ani.md/. Pentru anul 2020, aleșii locali au declarat venituri între 3000 și 4800 lei pentru participarea le ședințe.

 

Deciziile Consiliului – peste 90% din proiecte aprobate

În cadrul ședințelor, consilierii examinează proiecte de decizii prin care se propun soluții la problemele locuitorilor orașului și mecanisme care asigură buna funcționare a administrației publice locale. Proiectele de decizii pot fi înaintate atât de consilieri, cât și de executivul primăriei.

Deciziile se consideră adoptate dacă pentru acestea votează majoritatea consilierilor prezenți în sală, cu excepția cazurilor în care legea prevede un număr mai mare de voturi. De exemplu, pentru aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor, stabilirea taxelor şi impozitelor locale, planificarea dezvoltării localităţii şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii publice din ţară sau din străinătate este necesar votul majorității consilierilor aleși, adică cel puțin 12 voturi. 

În primul an de mandat, consilierii au reușit să examineze peste 280 de subiecte. Marea majoritate a acestora, 260 de proiecte, au fost adoptate, 9 respinse, 7 transmise la reexaminare și 6 chestiuni au fost audieri de informații în urma cărora nu au fost adoptate decizii.

Legea spune că autoritățile publice locale sunt obligate să publice atât proiectele de decizii, cât și deciziile aprobate pe pagina web oficială. Deși la primele ședințe ale Consiliului actual primăria nu publica proiectele și deciziile finale, în ultima perioadă acestea sunt plasate pe site-ul primăriei. 

 

Consiliul – da, Cancelaria de Stat – ba

Toate deciziile aprobate de consilieri sunt supuse controlului obligatoriu al legalității. Astfel, fiecare decizie se expediază oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile de la semnarea acesteia. În cazul în care oficiului teritorial al Cancelariei de Stat consideră că o decizie este ilegală, acesta notifică Consiliul și cere modificarea sau abrogarea totală sau parţială. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, Consiliul trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care Consiliul își menține poziția sau nu reexaminează decizia contestată, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanţa în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului. Sesizarea instanței poate avea loc și în cazul în care Consiliul nu oferă niciun răspuns în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a deciziei.

Aproape jumătate din deciziile adoptate de consilieri sunt contestate de Cancelaria de Stat. Potrivit instituției, până la finele lunii noiembrie 2020, spre control au parvenit 237 decizii. Dintre acestea, 110 au fost calificate drept ilegale și s-a cerut abrogarea lor. Consiliul local Durlești a abrogat doar 2 decizii și a respins 62 notificări ale Cancelariei. Pe aceste cazuri au fost inițiate acțiuni în instanța de judecată.

 

Accesul la informații și transparența

Activitatea Consiliului local Durlești se desfășoară cu mai multe nereguli la capitolul transparență și acces la informații. Autoritatea locală nu comunică eficient despre ședințele și deciziile adoptate de consilieri, iar cetățenii întâmpină mai multe obstacole când încearcă să se informeze despre acestea.

Cetățenii nu sunt informați în timp util. Chiar dacă primăria publică pe site dispozițiile de convocare a ședințelor, de cele mai multe ori termenul de cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei, prevăzut de lege, nu este respectat. Astfel, cetățenii nu au timp suficient pentru a analiza proiectele de decizii pe care aleșii locali urmează să le examineze sau să planifice participarea la ședințe. Mai mult, uneori nici consilierilor nu le reușește acest lucru.

Informația prezentată este incompletă. Unele proiecte de decizii conțin anexe în care, de obicei, sunt prezentate informații mai detaliate despre proiectul respectiv. De exemplu, la proiectul care prevedea crearea rutelor locale erau anexate traseele exacte pe care urma să circule transportul public. Într-un alt proiect care propunea denumiri noi pentru unele artere, străzile exacte și denumirile la fel erau indicate în anexe. Un proiect care prevedea acordarea ajutorului material de asemenea conținea informații despre numele, numărul persoanelor și motivele acordării ajutorului doar în anexe. Niciuna dintre aceste anexe însă nu au fost publicate pe site înainte de a fi examinate în Consiliu. Astfel, cetățenii nu au acces la informații complete despre ce se votează în Consiliul local.

Informația de interes public este ascunsă. Majoritatea proiectelor de decizii publicate pe site conțin informații pe care primăria le consideră date cu caracter personal și le hașurează. De exemplu, numerele cadastrale ale terenurilor publice care sunt date în arendă, vândute, sau pe care urmează să fie construite blocuri; numele consilierilor locali când se formează anumite comisii; și chiar numele viceprimarilor au fost hașurate atunci când aceștia au fost numiți. Deși este important ca datele personale ale cetățenilor să fie protejate, deseori autoritățile abuzează de prevederile legii și ascund informații de interes public.

Consultări publice de bifă. Informația despre organizarea consultărilor nu este publicată pe site-ul primăriei. Anunțurile despre consultări sunt publicate doar în Monitorul Oficial – o sursă la care are acces doar o mică parte din cetățeni, care cunosc despre acesta, știu cum să îl utilizeze și procură fiecare ediție. Aceasta s-a întâmplat în cazul consultărilor de pe 29.09.2020 despre construcția unor blocuri, a unui obiectiv comercial și elaborarea planurilor urbanistice pentru mai multe sectoare; în cazul consultărilor din 13.07.2020, la fel despre construcția unui bloc ș.a. Astfel, primăria nu demonstrează că este într-adevăr interesată și dispusă să afle opinia cetățenilor, ci  organizează consultări doar pentru a se conforma cu legea.

Bugetul local aprobat fără consultări. Bugetul unei localități este unul dintre cele mai importante documente, care trebuie consultat în primul rând cu cei care contribuie la formarea acestuia. Bugetul orașului Durlești nu a fost consultat cu locuitorii, acesta a fost plasat pe site-ul primăriei cu doar 4 zile înainte de a fi supus votului în Consiliu.

Interzicerea filmării ședințelor și intimidări. De la începutul activității noastre, au fost mai multe încercări din partea autorităților de a interzice filmarea ședințelor Consiliului. Prima încercare a fost chiar la a doua ședință la care am fost prezenți. Atunci secretara interimară a invocat mai multe motive, printre care și faptul că nu suntem operatori de date cu caracter personal. Consilierii însă atunci nu au fost împotrivă să filmăm. Subiectul datelor cu caracter personal a fost ulterior readus în discuții de unii consilieri. La 13 iulie 2020, majoritatea aleșilor locali au votat interzicerea filmării. Ulterior, pe numele AO Primăria MEA a fost depusă o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal precum că am fi prelucrat ilegal datele unei persoane în momentul în care am filmat ședința din 13 iulie 2020. Persoana respectivă s-a adeverit a fi funcționar public în cadrul primăriei Durlești. În urma examinării tuturor circumstanțelor, Centrul a constatat că acțiunile noastre nu au constituit o încălcare.

Pe 21 septembrie, aceeași persoană a chemat poliția, invocând din nou protecția datelor cu caracter personal. Nici în acest caz poliția nu a constatat existența unei contravenții.

Într-un final, la ședința din 16 decembrie 2020, majoritatea aleșilor locali au votat pentru filmarea ședinței ❤️

În timp ce administrațiile altor orașe încearcă să-și digitalizeze cât mai mult activitatea, asigurând cetățenilor accesul cât mai ușor la procesul decizional, primăria Durlești pune piedici unei asociații obștești care își propune să apropie aleșii locali de locuitori. Cetățenii și asociațiile obștești au dreptul să filmeze ședințele consiliilor locale, chiar dacă uneori autoritățile fac tot posibilul să împiedice acest lucru. În asemenea cazuri, specialiștii recomandă să chemați voi poliția și să explicați că vi se încalcă un drept fundamental.

 

Cum poate fi mai bine?

Doar prin transparență și dialog se poate construi încredere între cetățeni și aleșii locali, astfel ca aceștia să colaboreze și să identifice împreună soluții la problemele prioritare. Venim cu recomandări pentru îmbunătățirea transparenței procesului decizional și implicarea cetățenilor:

1. Plasarea pe site-ul primăriei a informației despre consilieri: pozele, datele de contact, orele de audiență, declarațiile de avere și interese personale, proiectele de decizii inițiate, prezența la ședințe, indemnizațiile, consultările publice organizate și alte informații relevante. De asemenea, încurajăm aleșii să informeze locuitorii activ, prin diverse mijloace, inclusiv rețelele de socializare, despre acțiunile inițiate și să prezinte rapoarte de activitate anuale, conform priorităților cetățenilor și promisiunilor electorale.Acest lucru va oferi cetățenilor posibilitatea să afle cine sunt consilierii, iar aceștia, la rândul lor, să-și facă cunoscute activitățile și realizările, astfel contribuind la sporirea gradului de transparență în procesul decizional.

2. Informarea eficientă a cetățenilor despre ședințele Consiliului. Anunțurile despre data și ora ședinței și proiectele de decizii trebuie plasate din timp pe site-ul primăriei, pentru ca cetățenii să reușească să le analizeze. Legea prevede că ședința trebuie anunțată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte, iar proiectele de decizii şi materialele aferente trebuie puse pe site cel puţin pentru perioada recepţionării şi examinării recomandărilor. Pentru o informare cât mai eficientă, îndemnăm atât primăria, cât și consilierii să distribuie aceste informații și pe rețelele de socializare.

3. Prezentarea informațiilor complete. Pentru ca locuitorii să cunoască într-adevăr ce decid consilierii, este important ca informația care se publică să fie cât mai explicită. Să fie plasate și anexele proiectelor de decizii atunci când este cazul, iar informația de interes public, cum ar fi numerele cadastrale ale terenurilor publice sau numele consilierilor, să nu fie ascunsă sub pretextul protecției datelor cu caracter personal.

4. Consultări publice reale. Consultarea publică este un instrument esențial de implicare a cetățenilor în procesul decizional. Atunci când se construiesc blocuri sau centre comerciale, cetățenii, în special cei din preajma viitoarelor construcții, trebuie informați și consultați. Pentru ca cetățenii să poată să se expună, primăria trebuie să-i informeze, cu cel puțin 15 zile lucrătoare în avans, pe pagina web oficială, prin e-mail părților interesate, la sediul lor și, uneori, în mass-media. Și neapărat să ofere cât mai multe detalii despre ce, unde și când se va construi.

5. Consultarea bugetului local cu cetățenii. Banii din bugetul local trebuie utilizați pentru asigurarea unui trai confortabil în localitate și servicii publice de calitate. Mai mult de jumătate din banii acumulați în buget sunt din taxele și impozitele achitate de locuitorii or. Durlești. Tot ei trebuie să fie întrebați, în primul rând, atunci când se planifică cum să fie cheltuiți acești bani. Dacă e nevoie de transport, drumuri și trotuare, spații pentru sport sau pavaj pentru liceu. Primăria trebuie să organizeze consultări publice, să prezinte cifrele din buget într-un mod clar și să ofere cât mai multe căi pentru ca cetățenii să se poată da cu părerea.

6. Filmarea și transmiterea în direct a ședințelor Consiliului local. Tot mai multe primării, atât din Moldova, cât și din întreaga lume, încearcă să fie mai aproape de locuitori, să aibă o activitate transparentă. Unul din instrumente în acest sens este filmarea și difuzarea online a ședințelor consiliilor locale. Atunci când administrațiile locale nu au această capacitate, în ajutor le vin cetățenii, ONG-urile și partenerii de dezvoltare. Îndemnăm autoritățile din Durlești cel puțin să nu pună piedici celor care vor să contribuie, dedicând timp și resurse, pentru a transparentiza activitatea aleșilor locali.

Un oraș bun este efortul comun al locuitorilor și aleșilor locali. Vrem ca aleșii noștri locali să adopte decizii transparent, în folosul comunității, prin consultarea cetățenilor. Ei trebuie să insiste pe respectarea procedurilor și prevederilor legale. Vom continua să urmărim activitatea aleșilor locali, să cerem transparență și să încurajăm implicarea cetățenilor în procesul decizional.


Raportul a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, cu suportul generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Materialul reflectă opinia autoarelor și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.