Rută locală în Durlești – soluție la problema transportului?

Două rute care să transporte pasagerii din orașul Durlești până la cercul de la Flacăra - acesta este planul autorităților locale pentru problema transportului public din suburbie. Primăria Durlești propune un tarif de cinci lei și solicită părerea cetățenilor. Locuitorii au păreri împărțite, atât despre traseele propuse pentru cele două rute, cât și despre tarif. În timp ce unii ar fi dispuși să achite această sumă și să evite să parcurgă kilometri întregi pe jos, așa cum se întâmplă de mai multe luni deja, alții sunt împotrivă. Consultarea cetățenilor va avea loc până pe 26 ianuarie, iar decizia finală va fi luată ulterior în cadrul Consiliului local. Deși problema este una veche, aceasta a fost ignorată de mai multe administrații. Soluții clare, care să prevadă treptat rezolvarea problemelor pentru toate zonele, nu există. Autoritățile încă nu comunică eficient cu locuitorii, iar asta face ca identificarea unor soluții bune să fie foarte dificilă. 

Problema transportului se agravează, autoritățile încă caută soluții 

Transportul public insuficient sau chiar inexistent, învechit, care nu vine la timp și aglomerat este o problemă veche care afectează locuitorii or. Durlești. De la începutul pandemiei, situația s-a înrăutățit. Mai multe regiuni au rămas fără niciun fel de transport. Numărul de microbuze pe toate rutele s-a redus, ruta 129 și-a sistat activitatea, iar 125 la fel a anunțat că nu va mai activa. După mai multe discuții cu cetățenii și tratative cu autoritățile locale, cele cinci microbuze de pe această rută vor mai circula doar până la sfârșitul lunii ianuarie. În aceste condiții, locuitorii sunt din ce în ce mai disperați și solicită măsuri urgente din partea autorităților. 

Principala soluție venită de la primăria Chișinău sunt cele 100 de autobuze, care urmau să ajungă pe străzile municipiului până la sfârșitul anului 2020. Dintre acestea, câteva unități ar fi trebuit să fie alocate pentru Durlești, inclusiv pentru o rută nouă pe strada Codrilor. Totuși, în procesul de licitație au fost depistate mai multe nereguli, iar cele 100 de autobuze nu vor ajunge foarte curând.

Autoritățile din Durlești spun că au constant discuții la acest subiect și examinează diferite scenarii. În ultima perioadă, primăria a lucrat asupra conceptului de creare a unor rute locale și a venit cu propuneri. 

Rute locale? Primăria consultă cetățenii

La 13 ianuarie 2021, pe pagina de Facebook a primăriei or. Durlești, a apărut o postare prin care se solicită opinia locuitorilor despre constituirea unor rute locale care să circule pe teritoriul orașului Durlești. Mai exact, autoritățile propun câteva trasee care ar acoperi mai multe regiuni din localitate. Unul dintre traseele propuse este definit exact, iar pentru cealaltă rută există două alternative.

Astfel, pentru zona Durlești 2 se propune următorul traseu:

Tur: Codrilor (DEPO) - Vladimirescu - Gribov (intersecție cu Budăi, apoi întoarcere) - Gribov - Vladimirescu - Pelivan - Alba Iulia - Creangă (Piața Constituției) Retur: Creangă (Piața Constituției) - Vladimirescu -  Gribov (intersecție cu Budăi, apoi întoarcere) - Gribov - Vladimirescu - Codrilor (DEPO)

Pentru cealaltă rută, locuitorii sunt îndemnați să aleagă una din cele două opțiuni, marcate cu roșu sau galben. Diferența dintre cele două alternative este faptul că, în cazul primei variante, ruta va circula și pe strada Caucaz, iar în cazul celeilalte, se propune ca ruta să se întoarcă pe strada Dimo. 

Varianta I:

Tur: Testimițeanu - Cartușa - Dimo - Caucaz - Centru - Ștefan Vodă - Vladimirescu - Pelivan - Alba Iulia - Creangă (Piața Constituției).

Retur: Creangă (Piața Constituției) - Vladimirescu - Ștefan Vodă - Centru - Alexandru cel Bun - Testimițeanu.

Varianta II:

Tur: Testimițeanu - Cartușa - Dimo (intersecție cu Caucaz, apoi întoarcere) - Dimo - Cartușa - Alexandru cel Bun - Ștefan Vodă - Vladimirescu - Pelivan - Alba Iulia - Creangă (Piața Constituției).

Retur: Creangă (Piața Constituției) - Vladimirescu - Ștefan Vodă - Centru - Alexandru cel Bun - Cartușa - Dimo (intersecție cu Caucaz, apoi întoarcere) - Dimo - Cartușa - Testimițeanu.

Cinci lei — prețul propus de autorități

În proiectul de decizie publicat pe pagina de Facebook a primăriei, tariful propus pentru o călătorie cu oricare din rutele prezentate este de 5 lei. Reprezentantul autorității locale ne-a comunicat că la stabilirea acestui tarif, au fost luate în considerare trei criterii: (1) necesitatea asigurării cu transport confortabil, (2) scumpirea carburanților și (3) solicitările administratorilor de rute. Deși ar exista o metodologie recomandată pentru stabilirea tarifelor, aceasta nu a fost aplicată în cazul dat.

Am încercat să îl contactăm pe șeful Direcției municipale de transport pentru a afla părerea primăriei Chișinău și dacă mai există astfel de practici în alte suburbii, însă acesta nu ne-a răspuns la apeluri. Vom reveni cu actualizări.

Reiterăm că tariful de 5 lei este prezentat cu titlu de propunere, iar decizia finală urmează să fie luată de Consiliul local, după consultarea cetățenilor.

 

Locuitorii au păreri împărțite

Unii locuitori ai or. Durlești, care de mai mulți ani suferă din cauza transportului public insuficient, au salutat ideea creării unor rute locale și au fost de acord cu tariful propus. Fiind puși în fața unei astfel de alegeri - tarif majorat sau deplasarea pe jos pe distanțe mari - aceștia au menționat că sunt gata să achite și 5 lei.

„În zona Durlești 2 niciun transport nu există, fie și cu 5 lei. E catastrofal sa paralizezi așa o zona cu atâta populație”

„În această zonă pur și simplu NU ESTE TRANSPORT!!! Nici pe ore, nici pe ture, nici cu grafic nici fără...NU ESTE! Au construit atâtea blocuri de locuit, dar nu au asigurat locuitorii nici cu zebre de traversat strada, nici cu transport!”

Alți cetățeni consideră că tariful de 5 lei este acceptabil, dar doar cu condiția ca traseul să fie până în oraș.

„Nu prea ne convine numai până la I. Creangă cu 5 lei. Sunt de acord cu 5 lei, dacă ar merge până la Piața Centrală, pentru că oamenii au nevoie să meargă la piață și așa nu vor merge cu două transporturi până acolo.”

„Transportul trebuie să circule pe traseul care a fost, cu taxa de 5 lei!!!”

„Negociați cu administrația rutei 125 prețul de 5 lei, dar păstrarea traseului curent.”

„Dacă va fi 5 lei, atunci să rămână la traseul vechi, nu doar până la str. Creangă.”

O altă parte din locuitori au spus însă că sunt absolut împotriva majorării tarifului, menționând că tariful de 5 lei este prea mare și inechitabil, comparativ cu cei 3 lei pentru rutele care vin din oraș.

„Să te ridici în deal la policlinică sau școală trebuie sa achiți 5 lei, pe când cei din oraș circulă cu 3 lei, sau cu 2, dacă circula cu troleibuzul, și merg tot orașul. Dar noi pe lângă 5 lei mai scoatem din buzunar niște bani pentru a ajunge la serviciu.”

„Se primește că microbuzele din oraș circulă cu 3 lei, dar microbuzele din Durlești vor circula cu 5 lei... Oare suntem cu stea în frunte?”

„Cei care au de circulat cu 2-3 transporturi, cât sa cheltuie în zi? Sau familile care au mulți copii care pleacă la școală în oraș. 5 lei e mult prețul.”

„Tare interesant tarif, până acum circula tot orașul cu 3 lei, dar acum doriți să stabiliți așa preț până la Ion Creangă. Și dacă o să circule transportul cum acum o să fie și mai „super”!!!”

Alte comentarii au fost cu privire la traseele propuse pentru cele două rute locale. Oamenii au menționat că niciuna din rutele propuse nu acoperă direcția Telecentru.

„Dacă spre Buiucani circula troleibuzul, păi spre Telecentru 124, adică nimic.”

„Eu nu sunt de acord cu nici o variantă. Spre Creangă merge autobuzul 11, troleibuzul 35, două rute 1 și 2, dar spuneți-mi vă rog spre Telecentru numai 11? Nu-i corect.”

„Nu avem nici un transport care poate circula până la strada Ismail (măcar până la Gara de Sud). În direcția Ion Creangă este și troleibuz, și rutiere.”

Autoritățile au anunțat că vor lua în considerare toate opiniile. Au comentat că deși nu sunt „atotputernici”, o să încerce să „împace cât mai multă lume”. Referitor la preț, aceștia au menționat că „nu este bătut în cuie.”

Cetățenii sunt îndemnați să transmită comentariile și propunerile până pe 26 ianuarie 2021, pe adresa electronică durlestiprimarie@gmail.com sau prin poștă la sediul primăriei. De asemenea, vă puteți expune opinia în comentarii la această postare.

 

Există și alte soluții?

O dată cu sistarea rutei 129, începând cu luna martie 2020, și mai nou - ruta 125, două zone rămân cele mai afectate: (1) Durlești 2 și (2) Livezilor - Gribov - Testemițanu.

Pentru zona Durlești 2, primăria municipiului Chișinău planifică construcția liniilor de contact pentru troleibuze pe str. Codrilor. Pentru aceasta, în bugetul pentru 2021 au fost alocate 7 mln de lei. Suplimentar, pentru această zonă se examinează posibilitatea deschiderii unei rute de autobuz, atunci când cele 100 de autobuze vor ajunge la Chișinău. Ambele soluții însă nu pot fi implementate într-un termen scurt.

Pentru zona Livezilor, pe care încă își are traseul ruta 125, autoritățile au redirecționat autobuzul 11. Începând cu 17 ianuarie, itinerarul a fost modificat și autobuzul urma să circule str. Livezilor. Totuși, mai mulți locuitori au menționat că acesta nu a circulat, lucru care a fost confirmat și de autorități. Motivul - temperaturile scăzute care nu au permis circulația. Oamenii în general nu sunt mulțumiți de activitatea acestei rute, deoarece sunt doar 2 unități de transport, ceea ce face ca timpul de așteptare să fie foarte mare, iar starea autobuzelor este una foarte rea. 

„Autobuzele de pe ruta 11 care au o vechime de 20 de ani! La pornire emit daună mediului în proporții deosebit de mari, condiții devastatoare a țevilor de care te poți ține, a scaunelor a căror material e rupt și stai pe paralon!”

„Faceți ceva cu autobuzul nr.11, căci E O PROBLEMA FOARTE MARE, când el NU vine dimineața în direcția spre Telecentru!!! Oamenii întârzie la lucru, școlarii la fel. Supliniți nr. de autobuze!!!”

Mai mulți locuitori insistă că este necesară păstrarea traseului rutei 125. Pentru ca acest lucru să fie posibil, administratorul rutei solicită autorităților să le fie asigurată o parte din carburanți sau să fie majorat tariful. Deoarece ruta este una municipală, astfel de decizii pot fi luate doar de către Primăria Chișinău. 

La 13 ianuarie, Primăria a anunțat că un grup de lucru, format din reprezentanți ai fracțiunilor Consiliului Municipal Chișinău și executiv, se va întruni în ședință pentru a analiza raportul Direcţiei generale transport public şi căi de comunicație cu privire la situația creată și prezentarea unor soluții viabile. Ulterior, vor fi înaintate propuneri de îmbunătățire a situației în cadrul Consiliului municipal. Vom monitoriza subiectul și reveni cu actualizări.

 

Concluzie

Pentru a alege cea mai bună soluție, autoritățile locale trebuie să audă și analizeze părerea și nevoile a cât mai mulți locuitori. În baza acestora, să elaboreze un plan clar care treptat să rezolve problema transportului public în toate zonele localității. Acest plan trebuie să conțină atât soluții temporare, care pot fi implementate imediat, cât și o viziune pe termen lung. În tot acest proces, primăria trebuie să comunice clar și transparent despre rezultate și deciziile luate. 

Inițiativa autorităților este una salutabilă. Atât cea referitoare la crearea unor rute locale, cât și consultarea locuitorilor. Din păcate însă, modalitatea în care au loc consultările nu este cea mai eficientă și exclude o mare parte a cetățenilor, care nu au acces sau nu utilizează rețelele de socializare. Pentru a avea o imagine clară despre opinia cetățenilor, este important să fie organizate consultări publice complexe, care nu se limitează doar la o postare pe Facebook. Părerea locuitorilor poate fi aflată prin chestionare din ușă în ușă, sondaje online care permit vizualizarea imediată a rezultatelor și în cadrul unor discuții publice. În perioada de pandemie, acest lucru poate fi făcut online, prin Zoom, și pe teren, în grupuri mai mici, în diferite zone ale orașului. 

Problema transportului în or. Durlești este una veche și a fost ignorată pe parcursul mai multor ani, atât de către autoritățile municipale, cât și cele locale. Din această cauză, identificarea unor soluții reale, rapid de implementat, care să mulțumească cât mai mulți cetățeni este foarte dificilă. Îndemnăm autoritățile să ia cât mai urgent măsuri care să soluționeze rapid problema locuitorilor ce nu au la moment niciun mijloc de transport, iar paralel să elaboreze un plan pe termen lung, pentru întreaga localitate. De asemenea, să diversifice și îmbunătățească modalitatea de consultare a cetățenilor. La rândul lor, locuitorii trebuie să participe activ cu comentarii constructive, să ceară constant soluții și să monitorizeze cum acestea sunt implementate.

Reamintim că recomandările despre rutele locale propuse de primărie și tariful pentru acestea pot fi expediate până pe 26 ianuarie 2021, pe adresa electronică durlestiprimarie@gmail.com, prin poștă la adresa Alexandru cel Bun 13, or. Durlești, MD-2013 sau în comentarii la această postare.


Alege care spațiu trebuie amenajat în primul rând

Împreună cu comunitatea din Durlești, am identificat cinci locații care ar putea fi amenajate pentru a deveni spații publice pentru odihnă, plimbări, discuții sau loc de joacă pentru copii. Acestea sunt:

  • Scuarul „La Cișmele” din str. Ștefan Vodă
  • Pădurea
  • Stadionul din str. Gribov
  • Curtea și terenul de sport din strada Chimiștilor
  • Curtea și terenul de sport din str. Ureche

Locațiile au fost analizate de două urbaniste și descrise detaliat aiciPe 13 decembrie 2020, a avut loc prima rundă de discuții publice, în care mai mulți locuitori din Durlești au evidențiat avantajele și dezavantajele pentru fiecare locație. Citește concluziile mai jos.

În continuare, te invităm să alegi o singură locație, iar grupul de inițiativă va veni cu propuneri concrete și va cere de la autorități ca spațiul selectat să fie amenajat în conformitate cu necesitățile locuitorilor.

Alege spațiul care crezi că trebuie amenajat în primul rând:

I. Scuarul „La Cișmele”

(+) Scuarul „La Cișmele” a atras atenția participanților la discuțiile publice pentru că se află într-o locație centrală, accesibilă cu transport public sau personal și are o valoare simbolică pentru orășel - cișmelele sunt cunoscute și de cei mai longevivi locuitori din Durlești. Mai mulți locuitori colectează apa de la acest izvor, ceea ce reprezintă o primă ocazie de socializare, care poate fi valorificată. 

(+) Un alt avantaj menționat a fost că amenajarea acestui scuar ar fi un exemplu pozitiv vizibil, datorită locației centrale pe care o are. Astfel, locuitorii din Durlești vor fi încurajați să pornească și alte inițiative de organizare comunitară pentru a amenaja spații publice în orășel.

(-) De partea cealaltă, scuarul se află la marginea drumului, ceea ce scade din siguranța și liniștea necesare pentru odihnă. Problema ar putea fi rezolvată prin intervenții suplimentare pentru liniștirea traficului: mai mulți copaci plantați, adaptarea schemei de circulație rutieră, astfel încât să limiteze viteza cu care vor circula mașinile. Participanții s-au arătat îngrijorați și de faptul că scuarul este mic, față de numărul mare de locuitori care l-ar putea folosi. 

(-) Mai mult, dintr-un răspuns oferit în scris de primărie, reiese că niște moștenitori ar pretinde la dreptul de proprietate asupra acestui spațiu. Detalii, deocamdată, nu se cunosc. Participanții la discuție s-au împotrivit transmiterii în proprietate privată a spațiului public. 

II. Pădurea Durlești

Potecile din pădurea de la Durlești ar putea fi amenajate cu piste de alergat, poienițe pentru picnicuri, bănci, urne de gunoi și iluminat. 

(+) Unii participanții la consultarea publică au menționat că ar fi suficient și niște amenajări mai modeste: poteci naturale, hărți ale acestora și iluminat, pentru a nu interveni foarte mult în habitatul natural. Chiar și așa, pădurea are avantajul unui spațiu întins, care ar putea asigura odihna multor locuitori, astfel pentru a compensa lipsa în totalitate a spațiilor publice din orășel. 

(-) Printre dezavantaje, participanții au menționat că nu este conectat la transport public și va deservi un număr mic de locuitori din zonele adiacente. Un alt risc este ca investiția să fie prea costisitoare pentru primărie și să fie respinsă. 

(-) De asemenea, s-a vorbit despre riscul de a crește interesele dezvoltatorilor imobiliari față de pădure, odată cu amenajarea unui parc acolo. (+) Dar, unii participanți au venit cu contra-argumente: amenajarea ar spori numărul de locuitori care vor cutreiera pădurea și, astfel, vor crește șansele ca orice acțiuni de acaparare a spațiului public să fie observate și raportate, iar porțiunile care vor fi amenajate, ar putea fi, în acest mod, salvate de privatizare. 

Pădurea se află în proprietatea Agenției Moldsilva, iar orice intervenții pentru amenajări ar urma să fie coordonate în primul rând cu agenția. Mai mult, o bună parte din suprafața pădurii a fost dată în arendă pe perioade îndelungate de timp, ceea ce ar putea bloca inițiativele de amenajare a spațiului. 

III. Stadioanul din str. Gribov

Deși este amenajat un stadion de fotbal și mai multe facilități de sport, toate sunt îngrădite și încuiate, iar accesul este limitat. Cauza ar fi mai multe incidente de vandalizare. 

Primăria a precizat în scris că terenul aparține liceului, care a hotărât că poate fi folosit de cetățeni duminică de la ora 9:00 până la 16:00.  

Totuși, terenul de sport are în jur o bandă de spațiu verde, pe care ar putea fi amenajate niște tribune pentru spectatori, dar și pentru alte evenimente culturale și comunitare. 

IV. Curtea și terenul sportiv din str. Chimiștilor

Și aici este amenajat un teren de fotbal modern, într-o zonă rezidențială, doar că deocamdată cu lacăt. Curtea nu este amenajată, dar se observă câteva încercări izolate din partea locatarilor. 

Primăria a precizat că terenul de sport este încuiat, din cauză că încă nu este dat în exploatare de cei care l-au construit. După ce va fi transmis la balanța primăriei, va putea fi folosit de publicul larg. 

Totodată, în planurile primăriei pentru 2021-2023 se află și un program de amenajare a curților de bloc (asfaltarea drumurilor și căilor de acces, reabilitarea iluminatului public și amenajarea locurilor de parcare, terenuri de joacă). Cartierul din str. Chimiștilor va fi reabilitat în cadrul programului, doar că nu se știe exact când și în ce mod. Menționăm că intervențiile trebuie consultate cu cetățenii. 

V. Curtea și terenul sportiv (str. Grigore Ureche)

Atât terenul de sport, cât și curtea sunt într-o stare avansată de degradare. Cartierul din str. Gh. Ureche este inclus și el în programul primăriei de reparație a curților de bloc. 

Votează

Dacă încă nu ai votat ⇓

Alege spațiul care crezi că trebuie amenajat în primul rând:

Ce facem mai departe?

Vom încerca să ajungem la cât mai mulți locuitori pentru a afla părerea lor. După ce vom selecta spațiul, vom întreba care sunt necesitățile locuitorilor și cum văd ei acel spațiu. Ulterior, vom veni cu propuneri de amenajare, care iarăși vor fi supuse unui proces de vot. Vom implica în proces și autorițățile și vom cere ca spațiul respectiv să fie amenajat. Între timp, urmărește activitatea grupului pe pagina de Facebook Primăria Mea - or. Durlești.

 

Activitățile au loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.


Prima discuție despre spații publice în Durlești: scuarul „La Cișmele” și Pădurea printre favoriți

Duminică, 13 decembrie 2020, a avut loc prima rundă de discuții publice despre cinci locații unde ar putea fi amenajat un spațiu pentru odihnă, plimbări și agrement la Durlești. Acestea sunt: 

  • Curtea & terenul sportiv  (str. Chimiștilor) 
  • Stadionul Liceului teoretic Durlești (str. Gribov) 
  • Pădurea Durlești
  • Curtea & terenul sportiv (str. G. Ureche) 
  • Scuarul „La Cișmele” 

La discuția online au participat locuitori din Durlești și membrii grupului de inițiativă care au organizat evenimentul. Niciun reprezentant al primăriei nu a participat, totuși a fost expediat un răspuns în scris la câteva întrebări despre spațiile publice ce urmau să fie discutate. Dintre consilierii locali, prezent a fost doar Valentin Cebotari din partea PAS.

Două spații au fost cele mai discutate și s-au evidențiat în preferințele participanților la discuțiile publice - pădurea și scuarul „La Cișmele” („La Izvoare”). Mai jos vom prezenta principalele comentarii făcute de participanți: 

I. Scuarul „La Cișmele”

(+) Scuarul „La Cișmele” a atras atenția participanților pentru că se află într-o locație centrală, accesibilă cu transport public sau personal și are o valoare simbolică pentru orășel - cișmelele sunt cunoscute și de cei mai longevivi locuitori din Durlești. Mai mulți locuitori colectează apa de la acest izvor, ceea ce reprezintă o primă ocazie de socializare, care poate fi valorificată. 

(+) Un alt avantaj menționat a fost că amenajarea acestui scuar ar fi un exemplu pozitiv vizibil, datorită locației centrale pe care o are. Astfel, locuitorii din Durlești vor fi încurajați să pornească și alte inițiative de organizare comunitară pentru a amenaja spații publice în orășel.

(-) De partea cealaltă, scuarul se află la marginea drumului, ceea ce scade din siguranța și liniștea necesare pentru odihnă. Problema ar putea fi rezolvată prin intervenții suplimentare pentru liniștirea traficului: mai mulți copaci plantați, adaptarea schemei de circulație rutieră, astfel încât să limiteze viteza cu care vor circula mașinile. Participanții s-au arătat îngrijorați și de faptul că scuarul este mic, față de numărul mare de locuitori care l-ar putea folosi. 

(-) Mai mult, dintr-un răspuns oferit în scris de primărie, reiese că niște moștenitori ar pretinde la dreptul de proprietate asupra acestui spațiu. Detalii, deocamdată, nu se cunosc. Participanții la discuție s-au împotrivit transmiterii în proprietate privată a spațiului public. 

II. Pădurea Durlești

Potecile din pădurea de la Durlești ar putea fi amenajate cu piste de alergat, poienițe pentru picnicuri, bănci, urne de gunoi și iluminat. 

(+) Unii participanții la consultarea publică au menționat că ar fi suficient și niște amenajări mai modeste: poteci naturale, hărți ale acestora și iluminat, pentru a nu interveni foarte mult în habitatul natural. Chiar și așa, pădurea are avantajul unui spațiu întins, care ar putea asigura odihna multor locuitori, astfel pentru a compensa lipsa în totalitate a spațiilor publice din orășel. 

Totuși, o serie de îngrijorări i-a oprit pe majoritatea participanților la discuție să pună în topul preferințelor pădurea de la Durlești pentru amenajarea unui spațiu public. 

(-) Printre dezavantaje, participanții au menționat că nu este conectat la transport public și va deservi un număr mic de locuitori din zonele adiacente. Un alt risc este ca investiția să fie prea costisitoare pentru primărie și să fie respinsă. 

(-) De asemenea, s-a vorbit despre riscul de a crește interesele dezvoltatorilor imobiliari față de pădure, odată cu amenajarea unui parc acolo. (+) Dar, unii participanți au venit cu contra-argumente: amenajarea ar spori numărul de locuitori care vor cutreiera pădurea și, astfel, vor crește șansele ca orice acțiuni de acaparare a spațiului public să fie observate și raportate, iar porțiunile care vor fi amenajate, ar putea fi, în acest mod, salvate de privatizare. 

(-) Consilierul local din partea PAS, Valentin Cebotari, care face parte din comisia funciară, a venit cu câteva precizări în cadrul discuției. Pădurea se află în proprietatea Agenției Moldsilva, iar orice intervenții pentru amenajări  ar urma să fie coordonate în primul rând cu agenția. Mai mult, o bună parte din suprafața pădurii a fost dată în arendă pe perioade îndelungate de timp (chiar 90% din suprafață, conform consilierului), ceea ce ar putea bloca inițiativele de amenajare a spațiului. 

Următoarele spații în topul preferințelor celor care au participat la discuția publică, conform unui vot online, au fost: 

  • stadionul Liceului teoretic Durlești (str. Gribov),
  • curtea și terenul sportiv (str. Chimiștilor) și
  • curtea și terenul sportiv (str. Grigore Ureche).

III. Stadionul Liceului teoretic Durlești (str. Gribov)

Deși este amenajat un stadion de fotbal și mai multe facilități de sport, toate sunt îngrădite și încuiate, iar accesul este limitat. Cauza ar fi mai multe incidente de vandalizare. 

Primăria a precizat în scris că terenul aparține liceului, care a hotărât că poate fi folosit de cetățeni duminică de la ora 9:00 până la 16:00.  

Totuși, terenul de sport are în jur o bandă de spațiu verde, pe care ar putea fi amenajate niște tribune pentru spectatori, dar și pentru alte evenimente culturale și comunitare. 

IV. Curtea și terenul sportiv (str. Chimiștilor)

Și aici este amenajat un teren de fotbal modern, într-o zonă rezidențială, doar că deocamdată cu lacăt. Curtea nu este amenajată, dar se observă câteva încercări izolate din partea locatarilor. 

Primăria a precizat că terenul de sport este încuiat, din cauză că încă nu este dat în exploatare de cei care l-au construit. După ce va fi transmis la balanța primăriei, va putea fi folosit de publicul larg. 

Totodată, în planurile primăriei pentru 2021-2023 se află și un program de amenajare a curților de bloc (asfaltarea drumurilor și căilor de acces, reabilitarea iluminatului public și amenajarea locurilor de parcare, terenuri de joacă). Cartierul din str. Chimiștilor va fi reabilitat în cadrul programului, doar că nu se știe exact când și în ce mod. Menționăm că intervențiile trebuie consultate cu cetățenii. 

V. Curtea și terenul sportiv (str. Grigore Ureche)

Atât terenul de sport, cât și curtea sunt într-o stare avansată de degradare.  

Cartierul din str. Gh. Ureche este inclus și el în programul primăriei de reparație a curților de bloc. Pe de altă parte, consilierul local PAS, Valentin Cebotari, a menționat că ar fi existat un proiect pentru vânzarea terenului pe care se află terenul de sport și spațiul adiacent. 

Discuția publică online a fost organizată online, de grupul de inițiativă pentru spații publice din Durlești, format cu o lună în urmă de câțiva locuitori activi din orășel. Grupul și-a propus să pună pe agenda autorităților publice locale amenajarea unui spațiu public în Durlești. În acest demers, sunt ajutați de Asociația Primăria Mea.

Cum s-au ales cele 5 spații?

Cele 5 spații au fost alese în urma unui sondaj la care au participat aproape 300 de locuitori din Durlești, de pe 5 până pe 28 noiembrie. Ulterior, locațiile menționate cel mai des au fost analizate de două experte în urbanism, care au evidențiat oportunitățile de amenajare ale acestora. Descrierea detaliată o găsiți aici

Ce facem mai departe?

În continuare, vrem să aflăm părerea a cât mai multor locuitori din Durlești despre cele 5 spații prezentate mai sus și să identificăm un singur spațiu. Pentru asta, grupul de inițiativă va lansa un vot online. Vom întreba care sunt necesitățile locuitorilor și cum văd ei acel spațiu, apoi vom veni cu propuneri de amenajare, care iarăși vor fi supuse unui proces de vot. Vom încerca să implicăm în proces și autorițățile pentru ca ulterior spațiul respectiv să fie amenajat. Vom reveni în curând cu detalii despre procesul de vot. Între timp, puteți urmări activitatea grupului pe pagina de Facebook Primăria Mea - or. Durlești.

Video de la discuții


Discuțiile au avut loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.


Buget, taxe locale, blocuri, stație PECO și un milion de lei pentru pavaj

La ședința din 15 decembrie, aleșii locali urmează să aprobe bugetul local. Pentru 2021 autoritățile planifică un buget de peste 51 mln de lei, dintre care aproape 45% sunt direcționate pentru grădinițe, iar peste 25% pentru reparația drumurilor. La fel, consilierii vor examina taxele locale, care în mare parte nu diferă de cele din acest an. Deși aceste două documente, bugetul și taxele locale, sunt unele dintre cele mai importante pentru orice localitate, niciunul din ele nu a fost consultat cu locuitorii. Un alt proiect despre care nu se cunoaște dacă a fost consultat vizează construcția unui bloc de 7 nivele pe str-la 1 Balcani, care urmează să fie dezbătut în consiliu. Aleșii locali se vor expune și asupra amplasării unei stații PECO în localitate. Totuși, deoarece numărul cadastral al terenului propus a fost ascuns, nu e clar unde anume se propune amplasarea acesteia.

Marți, 15 decembrie, la ora 16.00, va avea loc ședința Consiliului local Durlești. Deși legea spune că proiectele care urmează să fie examinate la ședință trebuie publicate pentru consultare cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de aprobare, pe site-ul primăriei proiectele au fost plasate abia vineri, cu doar 2 zile lucrătoare înainte de ședință. Autoritățile din nou nu au respectat prevederile legale și nu au asigurat transparența pentru ca cetățenii să poată fi implicați în procesul decizional. Mai mult, toate proiectele sunt excesiv de „protejate”, fiind ascunsă informaţia de interes public despre raportori, numere cadastrale ale terenurilor și beneficiari ai deciziilor.

Vă prezentăm în continuare câteva dintre deciziile care urmează să fie votate.  

Peste 51 de mln de lei bugetați fără consultarea cetățenilor

Primăria planifică pentru anul 2021 un buget de 51 122 900 mln lei. Din acești bani, cea mai mare parte, aproape 45% sau peste 22,8 mln lei, este alocată pentru învățământ, mai exact - Educație timpurie, adică grădinițe. A doua cea mai mare categorie este Transport (Infrastructura drumurilor), adică reparația drumurilor - aproape o pătrime din bugetul total sau peste 12,8 mln de lei. Pe locul trei este Dezvoltarea comunală și amenajare - în jur de 14% sau peste 7,2 mln lei. Alte 6,6 mln lei (13,1%) sunt alocate pentru Servicii de stat cu destinație generală, dintre care cea mai mare parte este pentru Autorități legislative și executive, adică Primăria și Consiliul local. Cei mai puțini bani vor merge pentru Cultură, sport, tineret, culte și odihnă (peste 1,1 mln lei sau 2,2%) și Protecție socială (peste 400 mii lei sau 0.8%).

Banii din bugetul local trebuie utilizați pentru asigurarea unui trai confortabil în localitate și servicii publice de calitate. Mai mult de jumătate din banii acumulați în buget sunt din taxele și impozitele achitate de locuitorii or. Durlești. Tot ei trebuie să fie întrebați, în primul rând, atunci când se planifică cum să fie cheltuiți acești bani. Dacă e nevoie de transport, drumuri și trotuare, spații pentru sport sau pavaj pentru liceu. Primăria trebuie să organizeze consultări publice, să prezinte cifrele din buget într-un mod clar și să ofere cât mai multe căi pentru ca cetățenii să se poată da cu părerea. La fel, acest lucru poate fi făcut de către consilierii locali, or ei trebuie să fie cei care reprezintă interesele celor care i-au votat. În condiții de pandemie, acest lucru poate fi făcut și online - prin chestionare, email sau discuții publice pe platforme digitale.

Pe lângă faptul că bugetul orașului Durlești nu a fost consultat cu locuitorii, acesta a fost plasat pe site-ul primăriei cu doar 4 zile înainte de a fi supus votului în Consiliu, sub forma unor tabele, cu multe cifre și termeni neclari. Nu este datoria cetățenilor să cunoască termeni economici sau de administrare publică. Primăria trebuie să asigure o prezentare adecvată a bugetului, astfel ca oamenii, chiar dacă nu au fost consultați, măcar să poată înțelege care sunt planurile primăriei pentru următorul an. 

Proiectul bugetului îl găsiți aici.  

Taxele locale 

În mare parte, taxele locale propuse pentru anul 2021 rămân la fel ca cele din acest an. Cu excepția modificării taxei pentru parcare care se propune să fie micșorată de la 18 la 10 lei anual pentru fiecare metru pătrat. Un impozit care nu era prevăzut în decizia de anul trecut, dar se regăsește în propunerea pentru anul următor este impozitul funciar pe terenurile de pe lângă domiciliu, inclusiv cele atribuite în extravilan și constituie 2,0 lei p/u 100 m.p.

Alte taxe asupra cărora consilierii urmează să se expună la ședința din 15 decembrie le găsiți aici. În cadrul ședinței, aleșii locali ar putea veni cu amendamente la cele propuse în proiectul de decizie. Vom reveni ulterior cu sinteza discuțiilor, deciziile finale și voturile consilierilor locali.

 

Un milion de lei pentru pavaj la Liceul Teoretic Hyperion

Se propune rectificarea bugetului pe anul 2020 astfel încât 1 mln de lei să fie utilizați pentru procurarea pavajului la Liceul Hyperion. Acești bani se propun a fi utilizați din contul alocației de 7,5 mln de la bugetul municipal Chișinău, planificată pentru reconstruirea acoperișului și construirea unei anexe la liceu de 700 metri pătrați.

Bloc locativ cu 7 nivele pe str-la 1 Balcani 11

Se propune aprobarea Planului urbanistic zonal astfel încât să fie permisă construcția unui bloc de locuit de cu 7 nivele, dintre care subsol, parter, 4 etaje și mamsardă  (S+P+4E+M) în limitele terenului privat cu nr. cadastral 0121120.0491. 

Menționăm că pentru astfel de decizii este necesară cel puțin consultarea locuitorilor din preajma viitoarei construcții. La 13 iulie 2020, primăria a încercat să organizeze consultări publice la acest subiect. Totuși, anunțul despre acestea a fost plasat doar în Monitorul Oficial - o sursă la care are acces doar o mică parte din cetățeni. Pe site-ul primăriei sau pe pagina de Facebook consultările nu au fost anunțate. Astfel, la consultările din 13 iulie nu a venit niciun locuitor. Despre alte consultări pe acest subiect în spațiul public nu există informații.

 

Amplasarea unei stații PECO

Se propune aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu pentru amplasarea unei stații multicarburant de alimentare a autovehiculelor. Deoarece numărul cadastral al terenului pe care se propune amplasarea stației a fost hașurat și nu este indicată nicio adresă, nu putem înțelege unde anume urmează să fie această stație, în cazul în care proiectul va fi aprobat de consilieri.

Alte proiecte care urmează să fie votate de consilieri sunt despre alocarea mijloacelor din fondul de rezervă, corectarea erorilor în procesul de privatizare masivă, vânzarea terenurilor, ajutoare materiale și premii anuale, contracte de locațiune, notificările Cancelariei de Stat ș.a.  Din cauza faptului că acestea au fost plasate pe site-ul primăriei abia vineri, 11 decembrie, nu a fost posibil să le analizăm pe toate. Până când autoritățile vor asigura o informare adecvată și în timp util asupra subiectelor dezbătute de consiliu, vă invităm să urmăriți constant site-ul primăriei și cel al proiectului Primăria Mea, să analizați proiectele, să contactați consilierii pe care i-ați votat sau să găsiți alte metode de a vă exprima opinia asupra problemelor de interes public și soluțiilor propuse de autorități. 

Toate proiectele de la ședința din 15 decembrie pot fi găsite aici. Primăria MEA va urmări cum vor vota consilierii și vom reveni cu actualizări.

proiecte de decizii 2_pdf da

Cum să creăm spații publice în Durlești

Orașul Durlești devine tot mai sufocant pentru locuitori: construcții una peste alta, mașini multe, fără spații verzi și fără prea multe terenuri de joacă sau de sport. Autoritățile publice locale, deși cunosc că Durleștiul are zero parcuri sau scuaruri, încă nu comunică despre necesitatea de a schimba asta.

Spațiile publice nu sunt un moft, ele au un impact puternic asupra vieții noastre. Ele oferă spațiu de relaxare și recreere, încurajează interacțiunea cu alți oameni, fac străzile mai sigure, fac orașele mai pietonale, creează spațiu pentru evenimente importante comunitare și au un impact pozitiv asupra sănătății noastre fizice și mintale.

Spațiile publice și cele verzi trebuie să răspundă necesităților locuitorilor. Cetățenii trebuie implicați de la etapa inițială până la monitorizarea lucrărilor și adaptarea continuă a spațiului respectiv. Împreună cu comunitatea din Durlești am identificat cinci spații pe care le propunem spre discuție: stadionul din str. Gribov, stadionul din str. Chimiștilor, stadionul din str. Ureche, pădurea Durlești și „La Izvoare”.

La fel, împreună cu locuitorii, vom decide ce trebuie Primăria să amenajeze pe acest teren și vom insista ca acest lucru să devină o realitate. Înțelegem că ne asumăm niște riscuri: or. Durlești este mare, iar criza de spații publice este peste tot. Dar sperăm că, indiferent de locație, locuitorii vor privi acest experiment ca un proces de învățare care poate fi replicat în alte locuri.

 

De ce avem nevoie de un spațiu public?

Un locuitor din Durlești, întrebat fiind despre problemele localității, mai degrabă se gândește de ce nu are trotuare accesibile sau cum să ajungă acasă după ora 23:00 fără a cheltui o mică avere pe taxi. Problemele naționale ar fi și mai grave, și mai complexe: salariile și pensiile mici, viitorul nesigur al copiilor, deja sănătatea și corupția.

Spațiile publice nu vor fi în topul lucrurilor pe care le cer, mai ales în situația când mulți se gândesc la siguranța zilei de mâine. Însă spațiile publice sunt cele care influențează enorm calitatea vieții noastre în oraș. Ele nu sunt un lux sau un moft, ci o necesitate. 

Un spațiu public este orice spațiu deschis și accesibil pentru toți oamenii. Fie este vorba de scuaruri, de grădini publice, parcuri, de alei, plaje, spații amenajate pentru târguri sau alte evenimente. Beneficiile acestora variază în funcție de forma pe care o iau și de funcționalitățile pe care le oferă. Oricum putem distinge câteva comune:

  • Relaxare și recreere, respectiv îmbunătățirea stării de sănătate a populației - oamenii trebuie să aibă acces la spații unde să se plimbe, să respire aer curat, să poată să se așeze să citească sau să privească natura sau alți oameni. Multe persoane locuiesc în apartamente mici, fără spațiu privat față de alți membri ai familiei sau fără priveliști verzi. Totodată, nu toată lumea își permite să aibă mașină să meargă la un parc sau o pădure din afara orașului. Nici nu este încurajată folosirea automobilelor, care sunt unul din principalii poluanți ai aerului în mun. Chișinău.
  • Interacțiune cu alți cetățenii - spațiile publice aduc laolaltă oameni necunoscuți, cu profesii, vârste sau venituri diferite. Dacă sunt amenajate corespunzător, de exemplu, scaunele încurajează conversația, atunci oameni, care în alte circumstanțe nu ar comunica unii cu alții, încep să facă asta.
  • Siguranță străzii sau a regiunii - un spațiu public înseamnă mai mulți oameni, mai mulți ochi, mai multă lumină și mai multă activitate. Prin amenajarea unor spații, regiuni întunecoase și poate chiar periculoase devin accesibile și sigure pentru toți.
  • Siguranță mai bună pentru pietoni - pentru a fi accesibile, către aceste spații pot fi făcute treceri pentru pietoni sau pot fi puse limitatoare de viteză. Șoferii încetinesc acolo unde sunt aglomerații de oameni. În general, un oraș care are mai multe spații publice încurajează mai mult mersul pe jos.
  • Spațiu pentru evenimente comunitare - deseori, când ne gândim la evenimente ne amintim de Piața Marii Adunări Naționale sau de bulevardul Ștefan cel Mare. Acțiuni mai mici însă pot fi organizate în apropiere de casa noastră: târguri, clacă, concursuri sau, de ce nu, proteste.
  • Stoparea preluării spațiilor de către agenți privați - privatizarea nu este numaidecât un lucru rău, dar experiența arată că asta se face deseori în detrimentul intereselor locuitorilor. Spațiile se iau pentru construcții de blocuri, de parcări, spălătorii auto sau oricare alte clădiri care descurajează plimbările, limitează interacțiunea umană, cresc șansele de poluare fonică sau a aerului. Un spațiu neamenajat lângă casă poate deveni un complex rezidențial sau, cu contribuția comunității, poate deveni un mic parc.

Spațiile publice ne aduc împreună: socializăm, interacționăm, vedem acțiune și alți oameni. Nu numaidecât să devenim prieteni, dar devenim membri ai aceleiași comunități care se vor ajuta în caz de necesitate, vor face evenimente comune sau vor revendica aceleași drepturi. Confortul vieții noastre se extinde dincolo de ușa casei sau a apartamentului nostru; iar, fiindcă nu toți au privilegiul unei grădini sau a camerelor spațioase, astfel, oferim tuturor acces la aceste lucruri esențiale pentru un trai decent. Nu mai trebuie să fugim în centrul capitalei cu orice ocazie, nu trebuie să poluăm aerul folosind automobile și, dacă zona devine sigură pentru pietoni, putem chiar lăsa mașina acasă. Cu alte cuvinte, devenim membri ai unei comunități, nu doar rezidenți.

 

Cum se creează spațiile publice?

Așa cum spuneam mai sus, printre atâtea probleme arzătoare, a vorbi despre spații publice nu este numaidecât o prioritate pe agenda autorităților. Totuși, politicienii conștientizează necesitatea unor spații comunitare și a oferirii unor rezultate vizibile pentru cetățeni. Nu poți face un eveniment de lansare a unui drum reparat, dar o poți face când este vorba de un scuar, parc sau havuz. 

Pentru că motivația inițială a creării spațiului nu este numaidecât corectă, avem multe spații care nu răspund necesităților locuitorilor. Într-o cercetare anterioară, Primăria Mea face referință la Organizația Project for Public Spaces (Proiectul pentru Spații Publice) care descrie 4 tipuri de formare a unui spațiu public:

  1. Spații bazate pe proiect – de regulă, apar la inițiativa autorităților. Acestea trebuie să respecte anumiți termeni limită și au un buget restrâns. Deseori, nu iau în calcul dorințele locale. Autoritatea își asumă poziția de atotcunoscătoare.
  2. Proiecte/Abordarea Disciplinară – se bazează doar pe viziunea unui designer profesionist. Deseori acestea fac abstracție de context sau de comunitate.
  3. Abordarea sensibilă la spațiu/comunitate – se caracterizează prin eforturi de a consulta locuitorii, dar procesul este coordonat totuși de designeri și arhitecți. Se depune efort din partea experților de a contextualiza lucrările după doleanțele locatarilor, doar că cei din urmă oricum rămân, în mare parte, neparticipativi.
  4. Abordarea coordonată de spațiu/comunitate – se bazează pe o implicare cât mai activă a fiecărui membru al comunității. Transformă planificarea și gestionarea spațiilor publice într-o activitate de grup cu scopul de a consolida propriul capital social și de a identifica valorile comune. Participanții locali se simt incluși în proces și sunt mult mai dispuși să își asume mai multe acțiuni. 

Rezultatul esențial al spațiului public este formarea comunității în jurul acestuia și implicarea cetățenilor în procesul decizional, nu crearea infrastructurii propriu-zise.  Aceeași organizație a publicat 11 principii ale creării spațiilor pentru comunitate:

  1. Comunitatea este expertul - fiecare comunitate are persoane cu diferite experiențe și talente care pot fi folosite.
  2. Creăm un spațiu, nu un design - scopul este de a crea un spațiu care are oferă un puternic sentiment de apartenență, dar și care arată bine.
  3. Căutăm parteneri locali - aceștia pot fi instituții locale, școală, muzeu etc.
  4. Putem vedea multe doar observând - prin a urmări ce fac oamenii în spațiile publice, putem înțelege ce le place și ce nu; ce funcționează și ce nu. Chiar și după ce spațiul este creat, observația trebuie continuată, iar spațiul ajustat.
  5. Să avem o viziune - participanții la proces trebuie să aibă o idee comună și împărtășită despre ce activități vor fi acolo, despre cum să arate și cum să fie confortabil spațiul. Totodată, ea trebuie formulată astfel încât să trezească un sentiment de mândrie pentru cei care locuiesc sau lucrează în apropiere.
  6. Trebuie de început cu cele mai ușoare, mai rapide, mai ieftine - spațiile publice sunt foarte complexe, de aceea nu putem să ne așteptăm că vom face totul din start. Trebuie de început cu mici experimente care vor fi îmbunătățite în timp.
  7. Creăm spații care să încurajeze interacțiunea - prin anumite aranjamente ale mobilierului urban sau alte elemente.

    Mobilier urban „Pop-Up” în or. Seattle reprezintă un teren de joacă pentru copii și maturi. Are 8 elemente modulare care pot fi amenajate după bunul plac al fiecăruia.

  8. Ei mereu vor spune că „nu poate fi făcut” - crearea de spațiu pentru comunitate nu este în descrierea responsabilităților unui funcționar public - fie urbanist, fie arhitect. De aceea, în procesul de creare a unui spațiu public vom întâmpina multe obstacole. Prin a începe la scară mică și a arăta importanța procesului, putem depăși aceste dificultăți.
  9. Forma urmează funcția - adică pornim de la cum comunitatea va folosi spațiul, care vor fi funcționalitățile, apoi urmează design-ul sau cum va arăta.
  10. Banii nu sunt o problemă - odată ce este instalată infrastructura elementară, celelalte lucruri vor urma mai simplu - comerț stradal (firește, legal și bine reglementat), flori, cafenele. Totodată, dacă întreg procesul de creare a unui spațiu public urmează pașii anteriori, adică este despre implicarea și împuternicirea comunității, costul nu va fi perceput ca atât de mare.
  11. Proiectul nu este niciodată terminat - spațiile publice răspund la necesitățile locuitorilor, de aceea trebuie de observat în timp cum acestea se modifică și de ajustat corespunzător. Trebuie să fim deschiși spre schimbare! 

Spațiile publice sunt un efort continuu - ele trebuie începute la inițiativa membrilor comunității (inițial, pot fi doar din partea a câțiva membri), trebuie elaborate împreună cu alți locuitori, apoi trebuie mereu ajustate. Prin acest proces devenim cetățeni, dincolo de simpli spectatori ai unor proiecte realizate de autorități. 

 

ZERO scuaruri, parcuri sau grădini publice în Durlești 

81,5% din respondenții la un chestionar online sunt nemulțumiți de calitatea spațiilor publice în orașul Durlești. Sondajul, la care au participat 265 de respondenți, a fost realizat în noiembrie 2020. 59,8% din respondenți spun că vor un parc. 12,5% teren de joacă. 6,8% - teren de sport. 4,5% - stadion. Iar restul - alte opțiuni, printre care piață, restaurant, parc multifuncțional. 

Recensământul din 2014 număra 17 210 de durleșteni. Populația orașului este însă în continuă creștere, fapt observat și prin prezența tot mai masivă a blocurilor și a complexelor rezidențiale. Creșterea numărului de locuitori este un semn bun, orașul se dezvoltă, iar o administrație publică locală trebuie să asigure oamenii cu acoperiș deasupra capului. Un lucru însă care se observă este lipsa de infrastructură socială, de spații verzi și publice. 

sursa: grupul de Facebook „Durlești - casa noastră”

La începutul acestui an, am expediat o solicitare de informație administrației publice locale despre existența acestor spații în Durleși, iar aceasta a confirmat nemulțumirea locuitorilor. Am aflat astfel că în oraș sunt ZERO scuaruri, parcuri sau grădini publice. Cinci terenuri de joacă pentru copii pe str. Gribov (două), str. Chimiștilor, str. Cartușa și pe str. Testemițanu. Sunt două terenuri de sport: pe strada Gheorghe Ureche și str. Chimiștilor. 

Totodată, Primăria nu planifica să amenajeze terenuri neutilizate în viitorul apropiat, iar pentru anul 2020 au fost prevăzuți ZERO lei pentru amenajarea parcurilor, scuarurilor sau a terenurilor de joacă. 

Oamenii au scris în chestionare că nu au unde ieși la o simplă plimbare, că nu este niciun parc în Durlești, că există doar pădurea. Oamenii au spus că este sufocant în oraș și că tot ce a fost posibil a fost vândut. 

„Avem nevoie de un parc unde locuitorii Durleștiului să se poată recrea, să inspire aer curat. Suntem nevoiți să vizităm parcurile din Buiucani sau alte sectoare. Pentru cei cu mașina personală e ok, dar cei ce deplasează cu transportul public e complicat să se plimbe undeva.”

„Avem curtea din fața Casei de Cultură. Este, din păcate, într-o stare rea. Mai este parcul mic de mai jos de primărie. Nu este deloc amenajat. Nu avem un parc unde am putea să ne plimbăm, nu avem zone de odihnă, nu avem un stadion cu acces liber. Nu avem trotuare accesibile cărucioarelor.”

„Nu este un parc, casele noi care se construiesc nu amenajează niciun spațiu verde sau teren de joacă. La Cartușa vin copiii și se joacă doar în curtea blocului 95 și 95/1. Doar aceste două blocuri au teren de joacă mare și curte. 

Analizând răspunsurile oamenilor constatăm că nu sunt suficiente spații publice - fie este vorba de parcuri, terenuri de joacă sau stadioane, cele care există sunt învechite sau neîngrijite, se construiește mult și nu se creează infrastructura necesară, mai rău, se ia din spațiul altora. Primăria, deși confirmă lipsa parcurilor și a scuarurilor, nu are amenajarea unuia ca prioritate. 

 

De ce spațiile verzi sunt importante?

Fiecare om știe de ce un parc sau un scuar este important: loc de plimbare, de relaxare, de a face sport, oferă aer curat, îmbunătățește aspectul estetic al orașului și, desigur, bucură ochiul. 

Legea cu privire la spațiile verzi explică toate aceste roluri: 
  • îmbunătăţirea calităţii  mediului prin reducerea poluanţilor şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;
  • conservarea  resurselor de apă, combaterea eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren;
  • reducerea zgomotului;
  • influenţa pozitivă asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor;
  • armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale;
  • îmbunătăţirea aspectului localităţilor;
  •  încurajarea practicării sportului, turismului şi altor activităţi recreative.

Există anumite cerințe venite atât de la organizații ce țin de sănătate, cât și de amenajarea terenurilor. Organizația Mondială a Sănătății recomandă un minim de 9 m2 de spațiu verde per locuitor, însă o valoare ideală ar fi de 50 m2 pe cap de locuitor. În Marea Britanie se recomandă ca în apropiere de 300 de metri (o plimbare de cinci minute) să fie un spațiu verde de două hectare; la 2 km de casă - 20 de hectare; la 5 km de casă - 100 de hectare și la 10 km de casă - 500 de hectare. 

Aceeași lege, sus-numită, din Republica Moldova, clasifică mai multe tipuri de spații verzi:

Parc - suprafaţa de peste 20 de hectare, cu vegetație bogată, oferă posibilităţi de recreere - sport, jocuri în aer liber sau/şi activităţi culturale;

Pădure-parc - spaţiu verde, amenajat pentru odihnă şi agrement în pădurile de lângă orașe. Poate cuprinde adăposturi pentru vizitatori, terenuri de camping, terenuri de sport, amenajări nautice etc.;

Grădină - suprafaţa de circa 3-20 de hectare, serveşte pentru odihna şi recreerea zilnică a locuitorilor din zonele limitrofe, cu arbori şi arbuşti decorativi, flori şi gazon; 

Scuar - suprafaţă de până la 3 hectare, amplasat, de obicei, între străzi, pentru odihnă şi facilitarea circulaţiei pietonilor;

Spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie - aliniamente de arbori şi fâşii de vegetaţie cu lăţime diferită, în funcţie de caracterul şi importanţa arterei, pentru ameliorarea ambianţei urbane şi aspectului estetic al căilor de circulaţie.

Spațiile verzi pot lua o varietate de forme, în funcție de dimensiune, de peisajul natural și arhitectural în care se înscrie sau de necesitățile locuitorilor. Parcurile sau scuarurile pe lângă verdeață, pot oferi spații de sport, terenuri de joacă, spații amenajate pentru picnicuri, locuri cu umbră pentru întâlniri comunitare sau pot avea diferite forme de artă publică (monumente, statui, instalații de artă). 

 

Câteva exemple să ne inspire 

În toată lumea, indiferent dacă vorbim de țări sărace sau bogate, de orașe sau sate, de o populație mai mare sau mai mică, în țări cu o tradiție democratică mai mare sau mai limitată, comunitățile revendică spațiile publice și le creează împreună. 

Tapis Rouge în Haiti 

Tapis Rouge este un spațiu public creat într-o regiune din Haiti care a suferit mult după cutremurul din 2010. Casele de acolo nu au acces la infrastructură elementară ca electricitate sau apă. Acest spațiu a fost creat prin participarea publicului și este orientat spre comunitate și încurajează interacțiunile sociale. Scopul a fost crearea unui mediu mai sigur și mai curat, care să contribuie la reducerea criminalității, violenței și a comportamentelor antisociale din zonă. 

Designul a fost făcut împreună cu comunitatea. Un amfiteatru pentru întâlnirile comunitare este exact în centru.

Un cerc al spațiului este cu echipament sportive, un altul - cu verdeață, iar sub palmieri sunt rezervoare cu apă.

Parcul Hussein Bin Talal în Groznyi

Ca în oricare regiune post-sovietică, spațiile publice din Groznyi au degradat în anii ‘90. Orașul avea nevoie de un spațiu care să atragă oameni de toate vârstele. Autoritățile s-au gândit să facă un parc care să conecteze cultura națională cu infrastructura modernă - Hussein Bin Talal. Viceprimara, care a coordonat procesul, a susținut ideea de participare a comunității. Rezidenții au putut să analizeze planul parcului înainte de începutul lucrului.

Împreună cu firme de arhitecți din Occident, a fost creat un skatepark, terenuri de sport, un loc de joacă, zone de agrement, un iaz și alte facilități.

Încă înainte să fie terminată construcția, tinerii urmăreau lucrările și chiar au ajutat la curățenie, pentru a putea cât mai repede să folosească skatepark-ul.

 

Creăm împreună spații publice la Durlești! 

Cunoscând că orașul Durlești devine tot mai sufocant, oamenii tot mai frustrați de accesul la spații verzi și publice, iar autoritățile nu au aceasta pe agenda priorităților, Primăria Mea or. Durlești a început proiectul „Spații publice pentru Durlești”. 

În septembrie-octombrie 2020, am recrutat mai mulți locuitori care vor să pună umărul la amenajarea unui spațiu. Ne-am întâlnit „La izvoare”, am făcut cunoștință, am stabilit următoarele acțiuni și am zis că orașul Durlești merită mai mult. 

Am făcut un chestionar (despre care am scris mai sus) în baza căruia am selectat mai multe spații pe care le-am analizat cu echipa și cu urbanista, Constanța Dohotaru. Într-o zi cețoasă, am inspectat spațiile de lângă râușorul Durlești, stadionul din str. Gribov, stadionul din str. Chimiștilor, spațiul din jurul liceului Hyperion, spațiul de lângă Casa de Cultură, stadionul din str. Ureche, pădurea Durlești și am căutat potențiale spații pe lângă strada Dimo.  

Albia râului Durlești, deși un spațiu cu un mare potențial, nu a trecut în topul locațiilor.

Spațiul de lângă Casa de Cultură poate deveni una din zonele centrale ale orașului, care să fie aglomerată nu doar de sărbători: târguri, iarmaroace, scuaruri verzi, terenuri de joacă pentru copii pot să se regăsească acolo. Investiția de timp și de oameni pentru un asemenea proiect masiv ne oprește la moment să îl supunem discuțiilor.

Liceul Hyperion este înconjurat de mai multe spații verzi. Pe unul dintre ele există intenția de a construi o anexă, iar celelalte sunt închise pentru public din cauza pandemiei.

În preajma străzii Dimo se construiește rapid. Dar deja se observă o lipsă apăsătoare de spații verzi. Este și responsabilitatea Primăriei și a celor care cumpără apartamente acolo să ceară dezvoltatorilor imobiliari infrastructura necesară.

sursa: grupul Facebook Durlești City

Există și mici spații comunitare amenajate de locuitori :)

În urma chestionării, discuțiilor cu grupul de inițiativă, analizei în teren, am ales cinci spații pe care urbanista Constanța Dohotaru le-a analizat bazându-se pe o anchetă elaborată conform teoriei urbanistului danez Jan Gehl. Astfel, cele Douăsprezece Criterii de Calitate a Spațiului Public sunt structurate în jurul a trei categorii principale: protecție, confort și plăcere.

În primul rând, fără protecția de bază împotriva traficului rutier, zgomotului, ploii și a vântului, oamenii vor evita în general să petreacă timpul într-un spațiu public exterior. Protecția împotriva acestor factori este esențială pentru un spațiu care este utilizat în mod regulat.

Apoi, un spațiu prietenos trebuie să asigure confort pentru mersul pe jos, statul în picioare sau așezat, privire și socializare. Un loc care nu oferă aceste mici conforturi nu va invita pe nimeni pentru a petrece timpul acolo, ci va fi chiar respingător. Oportunitățile pentru joacă și exerciții fizice pot face, de asemenea, spațiul mai atrăgător pentru oamenii de toate vârstele.

În cele din urmă, spațiile publice bune tind să ofere experiențe estetice și senzoriale plăcute. Acestea țin cont de condițiile climatice locale (de exemplu, oferă locuri umbrite pentru perioadele mai calde) și sunt alcătuite din elemente la scară umană, astfel încât vizitatorii să nu se simtă pierduți în împrejurimi prea mari sau înalte.

 

Spațiile propuse spre discuții

I. Curtea și terenul de sport din strada Chimiștilor

Acesta se află într-o zonă rezidențială cu mai multe blocuri, și, deși se observă o oarecare implicare a comunității locale (sunt mici spații amenajate), terenul este înconjurat de glod și gunoi. Totodată, acesta este încuiat și nu prea este clar cine are acces pe el.

Acesta poate deveni un spațiu comunitar cu mai multe funcționalități, nu doar de sport.   

II. Scuarul „La Izvoare” din str. Ștefan Vodă

Este unul dintre puținele spații oarecum amenajate și care încurajează oamenii să se oprească puțin acolo. Tot aici am făcut și discuția noastră cu voluntarii locali, iar timp de o oră cât am stat acolo, numeroși copii au venit să se dea în scrânciob, alți oameni pur și simplu odihnindu-se pe bănci. 

Spațiul are nevoie de căi de acces și alei amenajate, mai mulți arbori, locuri de stat, de joacă și sport.  

III. Stadioanele din str. Gribov

Sunt spații amenajate, dar care, din păcate, sunt inaccesibile publicului larg. 

Acestea pot deveni un spațiu atractiv pentru toți iubitorii de sport, dar și unul amenajat pentru spectatori. Respectiv, aici ar putea avea loc și alte evenimente culturale și comunitare. 

IV. Pădurea 

Deși este un spațiu utilizat de mulți locuitori, aceasta ar putea deveni mult mai sigură, accesibilă și să ofere mai multe oportunități de activitate pentru o varietate de locuitori (tineri, bătrâni, sportivi, tinere familii etc.). 

Aici ar putea fi amenajate piste pentru alergat sau biciclete, locuri de picnic, iluminare, coșuri de gunoi, bănci.

 

V. Curtea și terenul de sport din str. Ureche

Deși înconjurat de mai multe blocuri locative, într-o zi cețoasă de toamnă târzie, spațiul oferă o imagine dezolantă.

Însă împreună cu terenul adiacent acesta poate deveni un loc vibrant care să atragă locuitorii din vecinătate. 

Aceste spații propunem să le analizăm la discuția publică din 13 decembrie, iar în caz că nu reușiți să participați la ea, puteți urmări înregistrarea video pe pagina noastră de Facebook și transmite recomandările la primariamea@gmail.com. Dacă aveți spații pe care nu le regăsiți aici, scrieți-ne oricum, așa cum am mai scris „crearea de spații publice nu se termină vreodată”. 

 

Ce urmează să facem?

Împreună cu locuitorii, după discuții publice și după votarea online, vom identifica spațiul pe care vrem ca autoritatea publică locală să îl amenajeze. Vom întreba care sunt necesitățile locuitorilor și cum văd ei acel spațiu, apoi vom veni cu propuneri de amenajare , care iarăși vor fi supuse unui proces de vot. Ulterior, vom cere de la autorități ca acesta să fie realizat și vom monitoriza lucrările. 

 

Concluzii și recomandări

Orașul Durlești are nevoie urgentă de spații publice, dar mai ales de parcuri, grădini și scuaruri. Localitatea crește rapid, tot mai multe familii tinere optând să se mute aici. Atrase de prețul oarecum mai mic față de capitală, aceștia curând se confruntă cu o serie de probleme, printre care lipsa de accesibilitate a pietonilor, lipsa spațiilor verzi, a terenurilor de joacă sau de sport. Orașul este acaparat de mașini și de construcții haotice. În scurt timp, aceasta va conduce la o scădere a prețurilor și la migrația locuitorilor, care au ales o suburbie pentru liniște și verdeață, dar care primesc în schimb gălăgie, poluare (a aerului și fonică) și beton. 

Ce trebuie să facă autoritatea publică locală:
  1. Să cartografieze toate spațiile neutilizate din localitate, să analizeze aglomerațiile de rezidenți și să ia măsuri de urgență să transforme acele spații în spații publice accesibile pentru toți. 
  2. Să implice comunitatea locală în identificarea spațiilor: să întrebe necesitățile fiecărui grup de cetățeni; să elaboreze proiectele bazându-se pe acestea; să fie o competiție deschisă a ideilor; să fie angajați locuitorii în procesul de creare a spațiului; să fie găsite căi de administrare a spațiilor împreună cu comunitatea locală. 

Având în vedere lipsa de transparență a administrației publice locale în general, dar, în particular, în ceea ce ține de chestiunile funciare - Plan Urbanistic General inaccesibil pentru public, Planuri Urbanistice Zonale cu adresele ascunse și fără consultări publice veritabile - aceasta trebuie să dezvolte o viziune în interesul cetățenilor, nu a dezvoltatorilor imobiliari. Locuitorii au spus clar: Durleștiul este un oraș sufocant, pentru mașini, în care nu au unde să se plimbe. Autoritatea a confirmat acest lucru prin a spune despre ZERO parcuri și scuaruri. Aceasta a confirmat și lipsa de interes de a cheltui bani pentru amenajare. În anul 2021, aceste lucruri trebuie să se schimbe. 

Totodată, oricum, locuitorii trebuie să revendice și să amenajeze spațiile publice din apropiere, mai ales, atâta timp cât autoritatea publică locală nu prioritizează acest lucru. 

Autoare: Vlada Ciobanu Schițe: Constanța Dohotaru


 Materialul a fost elaborat cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Participă la discuțiile despre amenajarea unui spațiu public

Orașul Durlești are nevoie de spații publice amenajate. Peste 83% din respondenții unui sondaj au spus că sunt foarte nemulțumiți de calitatea spațiilor publice din oraș. Majoritatea au spus că ar avea nevoie de un parc – pentru plimbări, aer curat, cu spații amenajate pentru copii, dar și pentru sport.

Un grup de locuitori ai orașului, susținuți de organizația Primăria Mea, organizează o discuție publică pe subiectul spațiilor de odihnă și agrement din Durlești. Vom prezenta rezultatele sondajului, vom analiza împreună locațiile care ar fi potrivite pentru un parc, scuar sau zonă verde și vom discuta cu autoritățile care sunt planurile acestora. Ulterior, ne propunem să dezvoltăm un proiect care să răspundă la necesitățile cetățenilor și să cerem amenajarea unui astfel de spațiu public.

Discuția va avea loc Duminică, 13 decembrie, ora 14.00, pe Zoom și va fi transmisă LIVE pe Facebook. Urmăriți actualizările evenimentului aici. Pentru a participa la discuția de pe Zoom, completați formularul de mai jos. Doar persoanele înregistrate vor primi link-ul pentru conectare.

Spațiile publice sunt esențiale pentru un oraș. Fie este vorba de parcuri, terenuri de joacă sau de sport, târguri, scuaruri sau alei. Acestea îmbunătățesc calitatea vieții. Oamenii pot să se plimbe, să se odihnească, să interacționeze cu alții locuitori, să facă activitate fizică și altele. Autoritățile trebuie să amenajeze spații publice! Orașele nu trebuie să fie doar construcții, parcări și magazine!

 Discuția va avea loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Ce spații publice vrei în Durlești? Participă la sondaj

Ce fel de spații publice ți-ar plăcea să ai în Durlești? Vrei un teren de sport sau o alee amenajată pentru plimbări, un teren de joacă pentru copii sau mai bine un scuar pentru târguri de weekend? Spune-ți părerea, completând formularul de mai jos.

Sondajul a fost lansat de un grup de inițiativă, format pentru a convinge autoritățile locale că orășelul Durlești are nevoie de spații publice amenajate. Membrii grupului își propun să aleagă un spațiu asupra căruia să-și concentreze eforturile, iar pentru asta au nevoie și de opinia altor locuitori din orășelul Durlești. Prin consultarea localnicilor, vor acumula mai multe propuneri de spații publice cu potențial și se vor convinge că problema îi preocupă și pe alții.

  Grupul de inițiativă pentru spații publice în Durlești

Membrii grupului de inițiativă s-au întâlnit duminică, 18 octombrie, în scuarul „La Izvoare”, unul dintre puținele spații încă în proprietate publică la Durlești. La întâlnire a participat domnul Serafim, care locuiește aici de mai bine de 30 de ani, doamna Parascovia - o antreprenoare locală, Victoria a venit împreună cu fiul ei în căruț, iar Inna a adus o pătură pentru picnic pentru discuții.

„La blocuri se fac terenuri de joacă proprii doar pentru locatari și sunt închise cu lacăt. Aceeași poveste în deal, pe str. Cartușa și Dimo”, a împărtășit domnul Serafim cu ceilalți membri ai grupului de inițiativă. Deși orașul Durlești se dezvoltă rapid, autoritățile locale nu țin cont că trebuie să rezerve teren și să amenajeze spații publice.

Victoria a propus o soluție. Crede că în zona în care locuiește, pe un teren care acum este abandonat, ar putea fi amenajat un spațiu de joacă pentru copiii din cartier. „Exact acolo se adună toți copiii. Altfel, ei se joacă în drum.”

Pentru a înțelege care spații merită transformate în locuri publice, care să fie prielnice atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici și familii cu copii, urbanista Constanța Dohotaru le-a prezentat membrilor grupului de inițiativă Ancheta Spațiului Public. Aceasta este un ghid cu criteriile de calitate pentru un spațiu public. Astfel, membrii au analizat dacă scuarul în care se aflau oferă protecție, confort și plăcere pentru vizitatori. „Îi va ajuta să dezvolte gândirea analitică, așa încât atunci când văd o stație, un parc sau o stradă - să vadă oportunitățile nevalorificate”, a explicat urbanista.

Exercițiul de analiză a unui spațiu public a fost repetat ulterior de membrii grupului pentru o locație la alegere, iar discuțiile au continuat online, unde s-au alăturat și alți membri noi. Împreună au elaborat un chestionar pentru a afla de la locuitorii din Durlești ce spații publice le-ar plăcea să vadă în suburbie.

Te îndemnăm să completezi acest chestionar. Până acum s-au adunat peste 200 de răspunsuri online, iar în această săptămână membrii grupului vor colecta răspunsuri și de la ușă la ușă de la locuitorii din Durlești.


Activitatea are loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.


Ziar comunitar ediția IV (Septembrie 2020)

[googlepdf url="https://durlesti.primariamea.md/wp-content/uploads/2020/09/A3_Durlesti-4.pdf" download="Descarcă ziarul" width="800" height="1000"]

Îți lipsesc spațiile publice în Durlești? Alătură-te Grupului de Inițiativă care le va cere de la autorități

Orașul Durlești se dezvoltă și se extinde rapid, dar nu și spațiile publice pentru odihnă, plimbări și spații de joacă pentru copii. 

Platforma comunitară Primăria MEA își propune să formeze un grup de inițiativă al locuitorilor din Durlești care va pune pe agenda autorităţilor locale necesitatea amenajării unui spaţiu public în localitate. 

Grupul de Inițiativă va beneficia de instruiri şi îndrumare din partea echipei Primăria MEA, pentru a organiza o campanie de advocacy și un eveniment comunitar pe un spațiu public. 

Perioada programului: octombrie 2020 - mai 2021. Data limită de aplicare: 4 octombrie 2020, ora 17.00.

Cine poate să aplice?

  • rezidenți ai orașului Durlești;
  • cu câteva ore disponibile în lună pentru instruiri online și vizite în teren;
  • nu contează vârsta, experiența, studiile, apartenența la alte organizații sau partide politice.

Ce urmează să faci?

Grupul de Inițiativă urmează să se reunească, cu îndrumarea experților/expertelor și a echipei Primăria MEA, pentru următoarele activități:

  • întâlniri online și offline (cu respectarea distanței fizice și a normelor de protecție) în care vei învăța bune practici și instrumente pentru valorificarea spațiilor publice și implicarea autorităților locale în dezvoltarea lor;
  • chestionarea online și offline pentru a afla de la alți locuitori care dintre spațiile existente și-ar dori să fie amenajate și cum anume;
  • planificarea și implementarea unei campanii de advocacy, pentru a obține de la autoritățile locale angajamentul de a investi în amenajarea spațiului public selectat;
  • organizarea unui eveniment comunitar pe spațiul public selectat pentru amenajare.

Ce vei învăța?

  • care este importanța spațiilor publice;
  • cum se face analiza spațiilor publice, din punct de vedere al oportunităților pe care le pot oferi și ce trebuie îmbunătățit;
  • ce este o campanie de advocacy și cum se organizează;
  • cum să comunici cu autoritățile: prin solicitări de informații, petiții, discuții directe și cum să pui presiune pe ei, în caz că problema nu este rezolvată;
  • cum să monitorizezi activitatea administrației publice locale: să urmărești ca problemele puse pe agendă să fie rezolvate eficient și transparent;
  • cum să organizezi un eveniment comunitar.

Cum te poți implica?

Persoanele interesate pot completa formularul de aplicare până pe 4 octombrie 2020, ora 17.00.

Cine suntem noi?

Primăria MEA este o comunitate a cetățenilor care doresc orașe confortabile, accesibile și frumoase. Lansat în martie 2016, proiectul promovează ideea unor localități mai bune, în care autoritățile consultă cetățenii atunci când stabilesc priorități, dezvoltă și implementează politici publice.

Pentru informații suplimentare:

Telefon: 060212112

E-mail: echipa@primariamea.md


logo soros Programul va avea loc în cadrul proiectului „Un oraș bun - un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.  

Ce facem cu transportul din Durlești?

Transportul public ineficient sau chiar inexistent, învechit, care nu vine la timp și aglomerat este o problemă constantă care afectează locuitorii or. Durlești. În perioada pandemică, situația s-a înrăutățit, numărul de microbuze s-a redus, iar ruta 129 și-a sistat activitatea. Autoritățile promit autobuze care vor fi achiziționate abia la sfârșit de an. Între timp, durleștenii așteaptă în stații zeci de minute, parcurg kilometri întregi până la cea mai apropiată stație și se îmbulzesc în microbuze, fără a putea respecta măsurile de protecție împotriva virusului COVID-19. În asemenea condiții, necesitatea unor soluții rapide este tot mai mare. Primăria Mea a organizat mai multe discuții publice cu cetățenii, a transmis solicitări și petiții autorităților. În luna februarie, am organizat o discuție publică, la care au participat locuitori ai or. Durlești, consilieri locali și municipali, primara or. Durlești, Eleonora Șaran, și viceprimarul Victor Morgoci. Am discutat mai multe posibile soluții la problema transportului, printre care:
  • Alocarea unităţilor de transport suplimentare;
  • Reîntoarcerea rutelor de autobuz 9 şi 11;
  • Prelungirea traseului troleibuzului 35 până la şos. Balcani şi Alba Iulia;
  • Prelungirea traseului troleibuzului 1 până la şos. Balcani;
  • Modificarea traseelor transportului public;
  • Crearea unei rute locale.
https://www.facebook.com/primaria.mea.durlesti/videos/1069843260050464/   După discuții, am expediat solicitările autorităților municipale și celor locale. Direcția Transport a mun. Chișinău ne-a comunicat că:
  • Municipalitatea urmează să cumpere 100 de autobuzelor până la 31 decembrie 2020. Câteva unități vor fi alocate pentru Durlești;
  • Numărul de autobuze alocate pe ruta 11 (str. Ismail - or. Durlești - piața Dimitrie Cantemir) va fi majorat în mod prioritar. Numărul exact se va stabili în baza fluxului de pasageri și a posibilităților tehnice;
  • Pentru Durlești 2 va fi examinată posibilitatea deschiderii unei rute noi pe str. Codrilor;
  • Ruta de microbuz 129 și-a sistat activitatea.
  Primăria Durlești ne-a comunicat că:
  • A organizat o ședință cu consilieri locali și municipali, reprezentanți ai Direcției Transport din mun. Chișinău și operatori de transport public.
  • A solicitat de la primăria Chișinău modificarea itinerarului unei rute existente, care deservește or. Durlești.
  • Așteaptă câteva autobuze procurate de mun. Chișinău să fie redirecționate către Durlești.
  • Nu a renunțat la ideea unei rute de transport local, dar o decizie va fi luată doar după ce vor circula noile autobuze.
  Ce urmează?
  • Vom monitoriza procesul de procurare a celor 100 de autobuze și vom continua să solicităm autorităților să asigure or. Durlești cu nr. necesar de unități.
  • Vom continua să solicităm mai multă informație și să obținem promisiuni exacte despre numărul de autobuze care vor fi alocate pentru Durlești și traseele pe care acestea vor circula.
  • Vom informa locuitorii despre promisiunile și planurile autorităților municipale și locale, inclusiv cele legate de crearea unei rute locale.
Dacă vrei să contribui la un transport public eficient în orașul Durlești: Primăria Mea este o asociație obștească care monitorizează autoritățile locale și nu reprezintă primăria orașului Durlești.