Peste 66,5 de milioane de lei constituie bugetul local al orașului Durlești pentru anul 2022. O parte din acești bani provin din taxe, impozite și alte plăți achitate de locuitorii și agenții economici din Durlești, iar cealaltă –- din transferuri de la bugetul național. Două treimi din buget va fi cheltuit pentru grădinițe și reparația drumurilor. Pentru prima dată, primăria a publicat proiectul bugetului spre consultare. Totuși, modalitatea de consultare nu este eficientă și participativă. Prezentăm în continuare principalele categorii de cheltuieli, proiectele planificate, analizăm cum are loc consultarea cetățenilor și venim cu recomandări.

La final de an, primăriile din toată țara planifică care sunt sursele de colectare a veniturilor în bugetul local și cum vor fi cheltuiți acești bani în următorul an. De obicei, proiectul bugetului este pregătit de primar împreună cu echipa din executiv, în urma consultărilor cu consilierii locali și cetățenii și, în cele din urmă, votat de Consiliu. 

În scurt timp, Consiliul local din Durlești urmează să aprobe bugetul pentru 2022. În acest an, pentru prima oară, primăria a publicat proiectul bugetului spre consultare cu cetățenii. 

 

CE PREVEDE PROIECTUL BUGETULUI

Bugetul estimat al or. Durlești pentru 2022 este de peste 66,5 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. 

Veniturile sunt formate din transferuri de la bugetul de stat – peste 27,9 milioane; defalcări de la impozitele și taxele de stat – peste 25,5 milioane; veniturile proprii ale localității, formate din taxele și impozitele locale, serviciile prestate, amenzi aplicate etc. – peste 11,2 milioane de lei; și resurse colectate de diverse autorități și instituții de pe teritoriul orașului – 1,75 milioane de lei.

Printre cele mai mari surse de venit, parte a categoriilor de mai sus, în bugetul local sunt:

• Impozitul pe venit din salariul persoanelor cu viză de reședință în Durlești – peste 25,5 milioane lei
• Transferuri de la bugetul de stat pentru învățământ – peste 20,5 milioane lei
• Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – peste 5,3 milioane lei
• Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii – 2,3 milioane lei
• Mijloace încasate în legătură cu excluderea terenurilor din circuitul agricol – 2 milioane lei

Toate veniturile, pe categorii, pot fi găsite la pag.10 a setului de proiecte publicat pe site-ul primăriei.

Cheltuieli. Principala categorie o constituie cheltuielile pentru Educația timpurie, adică grădinițe – peste 24,3 milioane lei. Pe locul doi sunt drumurile – peste 20,5 milioane. Pentru Dezvoltare comunală și amenajare, autoritățile planifică să cheltuie peste 12,6 milioane lei. Următoarea categorie sunt Serviciile de stat cu destinație generală – peste 7,5 milioane. Pentru Cultură, sport, tineret, culte și odihnă sunt alocate 1,7% din buget – puțin peste 1,1 milioane. Cea mai mică parte a cheltuielilor o constituie Protecția socială cu cca 418 mii lei.

Cheltuielile detaliate pot fi găsite la pag.11 a setului de proiecte publicat pe site-ul primăriei.

 

Reparații, amenajări, iluminat

Printre documentele plasate spre consultări, se regăsește anexa (nr.2.1), care reprezintă proiectele de investiții capitale planificate. Din această listă, putem înțelege adresele unde vor fi reparate drumurile, amenajate spațiile publice, proiectate sisteme de apeduct, iluminat și altele, după cum urmează:

• Proiectarea și expertizarea reparației capitale a drumurilor: străzile Ion Soltîs, Dumbrăvii, Viilor inelare cu M. Sadoveanu, Al. Donici, stradelele I, II, III, IV Testemițeanu, Grigore Ureche, Iașului, str-la II Balcani, Plopilor, Dacilor, Junimii, Coșbuc, B. Glavan, Brâncoveanu, Dealul Morilor, Rezistenței;
  
• Reparația capitală a drumurilor: străzile Livezilor, nr.2-22 și 36-46, Miron Costin, Cișmelelor, Codrilor, Budăi, Marinescu, Păcii, Decebal, Timișoara, Hotinului, Cartușa, nr.37a-51;
• Reparația curentă și întreținerea drumurilor: Dimo, Caucaz, Alexandru cel Bun, Cartușa, Testemițeanu, Ștefan Vodă, Tudor Vladimirescu, Eugenia Florea, Livezilor, Gribov;
• Proiectarea lucrărilor de reamenajare arhitecturală (amenajarea terenului de joacă, iluminat stradal, parcare auto) din cartierele locative din străzile Chimiștilor, Al. Marinescu și Testemițanu;
• Executarea lucrărilor de reamenajare arhitecturală din cartierul locativ din strada Cartușa;
• Finalizarea lucrărilor, etapa II, de reamenajare arhitecturală din cartierul locativ din strada Gribov;
• Proiectarea și expertizarea sistemelor de apeduct și canalizare pentru străzile:  Stradele I, II, III și IV Testemițanu, Cireșului, N. Sulac, Trandafirilor, Bisericii, Voluntarilor, Mircești;
• Construcția colectorului de canalizare din străzile: Timișoara, Hotinului, Podgorenilor, Brâncoveanu, Sfîntul Gheorghe, Livezilor, nr.2-16;
• Proiectarea și expertizarea iluminatului stradal din străzile: V. Lupu, nr.43-55/4, Stratan, Zavatin, Bisericii, Mircești, Voluntarilor, Dimo, nr. 28/1-28/8;
• Construcția iluminatului stradal din: stradele I, II, III și IV Testemițeanu, Codrilor, Soltîs, nr.2-21A, Asachi, Trandafirilor.

Anexa poate fi găsită la p.16 a setului de proiecte publicate pe site-ul primăriei. În set găsiți și sinteza veniturilor din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de autoritățile/instituțiile bugetare; statele de funcții ale personalului din instituţiile publice finanţate de la bugetul local; taxele locale; cotele impozitului funciar și a impozitului pe bunurile imobiliare; cotele taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; tarifele pentru serviciile contra plată; cota lunară pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători, în regim de taxi; cotele plăţii pentru eliberarea certificatelor de urbanism, autorizaţiilor în construire sau desfiinţare.

 

2021 versus 2022: cu cât a crescut bugetul?

Cheltuielile pentru 2022 sunt cu aproape 30% mai mari decât cele pentru anul 2021, care au fost estimate la peste 51,1 milioane lei. Sumele alocate pentru fiecare categorie de cheltuieli cresc. Totuși, procentual, creșterea cea mai mare față de bugetul pentru 2021 este pentru categoriile Drumuri și Dezvoltare comunală și amenajare. Categoriile Cultură, sport, tineret, culte și odihnă și Protecție socială rămân în continuare sub 3% din bugetul total. 

 

CONSULTAREA BUGETULUI – DOAR PENTRU BIFĂ

Bugetul trebuie votat în ambele lecturi până pe 10 decembrie în fiecare an, iar primăria trebuie să prezinte consiliului proiectul bugetului cel târziu la data de 20 noiembrie. Până la votare, proiectul trebuie consultat și cu cetățenii. Primăria trebuie să organizeze consultări publice, să prezinte cifrele din buget într-un mod clar și să ofere cât mai multe căi pentru ca cetățenii să se poată da cu părerea. La fel, consultarea poate fi făcută de către consilierii locali, cei care reprezintă interesele alegătorilor care i-au votat. Ei pot întreba cetățenii și apoi veni cu propuneri de includere în buget sau solicita primăriei să organizeze consultări. 

Anunţul despre organizarea consultărilor publice şi materialele aferente trebuie făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie, adică înainte să ajungă să fie votat. Asta înseamnă că proiectul bugetului trebuia publicat pentru consultări cel târziu pe 22 noiembrie.

Spre deosebire de anii precedenți, când proiectul bugetului se plasa pe site-ul primăriei doar cu trei zile înainte să ajungă la ședința consiliului și fără a fi consultat cu cetățenii, în acest an, la 10 decembrie 2021, pe site a fost publicat proiectul bugetului și taxele locale, cu îndemnul de a expedia propunerile și amendamentele la adresa electronică a primăriei.

Totuși, acest anunț nu a fost publicat pe prima pagină a site-ului, ci la secțiunea „Proiecte de decizii și dispoziții”. Mai mult, anunțul nu a fost distribuit nici pe rețelele de socializare. Astfel, probabilitatea ca locuitorii să afle despre aceste consultări este foarte mică.

De asemenea, nu a fost indicat un termen până când pot fi transmise recomandările și nici oferite alternative cetățenilor pentru a se expune. Astfel, persoanele care nu folosesc poșta electronică sau nu au acces la internet nu au cum veni cu propuneri.

 

Propuneri pentru buget – doar cu semnătură electronică

În condițiile în care primăria nu organiza consultarea bugetului, iar la sfârșitul lunii noiembrie proiectul nu era publicat, la 22 noiembrie noi am decis să întrebăm locuitorii care sunt necesitățile și problemele prioritare pentru care primăria trebuie să aloce bani și ne-am asumat să expediem răspunsurile primăriei, pentru a fi luate în considerare la elaborarea bugetului. Prin intermediul unui chestionar online, locuitorii au răspuns la trei întrebări:

1. Care problemă primăria trebuie să o rezolve în primul rând?

2. Cum anume te deranjează această problemă?

3. Descrie un proiect pe care l-ai implementa dacă ai fi primar/ă.

În total, au fost colectate 53 de răspunsuri, pe care le-am sintetizat și expediat pe poșta electronică a primăriei. În răspuns, am fost anunțați că pentru ca acestea să fie luate în considerare, este necesar să semnăm electronic „petiția”. Primăria deseori utilizează acest răspuns la diverse solicitări de informații, pe care la fel le califică eronat ca fiind „petiții”. Într-adevăr, în unele cazuri, solicitările cetățenilor constituie petiții și trebuie respectate prevederile legale de întocmire a lor, inclusiv semnătura electronică. Totuși, în acest caz, informația transmisă reprezenta opiniile locuitorilor din Durlești despre problemele comunității. Le-am colectat și prezentat pentru a ne asigura că prioritățile cetățenilor se vor regăsi în buget, lucru pe care ar trebui să îl facă primăria.

Faptul că proiectul bugetului a fost în cele din urmă publicat spre consultări este un lucru bun. Totuși, modalitatea de consultare a cetățenilor este ineficientă și nu asigură posibilitatea locuitorilor de a se expune. Totodată, considerăm că răspunsul primit de la primărie la încercarea noastră de a le prezenta necesitățile durleștenilor este inadecvat și demonstrează o lipsă de deschidere adevărată spre cooperare și consultare a cetățenilor.

 

CUM SE POATE MAI BINE? RECOMANDĂRI

Banii din bugetul local trebuie utilizați pentru asigurarea unui trai confortabil în localitate și servicii publice de calitate. Cetățenii sunt cei care cunosc cel mai bine care sunt necesitățile comunității și ei trebuie întrebați în primul rând atunci când se planifică cum să fie cheltuiți acești bani. Dacă e nevoie de transport, drumuri și trotuare, spații publice sau alte necesități.

Pentru a afla prioritățile cetățenilor, autoritățile trebuie să organizeze consultări cât mai participative, cu un număr cât mai mare de locuitori, respectând prevederile legale, dar și recomandări din practică:

1. Să respecte termenele indicate în Legea privind finanțele publice locale: prezentarea proiectului de buget către Consiliu până la 20 noiembrie, aprobarea acestuia în două lecturi cel târziu la data de 10 decembrie.

2. Să consulte cetățenii prin diverse metode prevăzute de Legea privind  transparenţa în procesul decizional: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experţilor în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile. Dezbaterile și audierile trebuie organizate în ore convenabile locuitorilor, în afara orelor de serviciu sau în weekend. Pot fi utilizate și instrumente online – Google Forms, discuții pe Zoom sau alte platforme.

3. Să ofere timp suficient cetățenilor pentru a studia proiectul și a veni cu recomandări. Legea spune că anunţul privind organizarea consultărilor publice şi materialele aferente trebuie făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie. Termenul de prezentare a recomandărilor va constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului.

4. Să ofere alternative de recepționare a propunerilor – atât în cadrul consultărilor – verbal sau în scris, cât și transmise în mod individual, inclusiv pe cale electronică.

5. Să sintetizeze recomandările, să le plaseze pe pagina web și să le atașeze proiectului de decizie.

6. Să informeze din timp cetățenii, atât pe site, cât și pe rețelele de socializare, despre data ședinței Consiliului la care se va examina bugetul local.

7. Să informeze în mod accesibil și clar locuitorii despre structura finală a bugetului.

Doar prin transparență și dialog se poate construi încredere între cetățeni și autorități, astfel ca aceștia să colaboreze și să identifice împreună soluții la problemele prioritare pentru locuitori. Îndemnăm primăria și consilierii locali să depună efort pentru a asigura transparență și dialog, iar cetățenii să urmărească activitatea aleșilor și să contribuie constructiv la dezvoltarea localității. Un oraș bun este un efort comun

 

Autoare: Natalia Slepuhin