Orașul Durlești practic nu are spații publice amenajate – locuri pentru plimbări, sport sau jocul copiilor, pentru cei peste 20 000 de locuitori ai săi. Și-a propus să schimbe acest lucru câțiva locuitori din Durlești, care s-au organizat într-un grup de inițiativă cu susținerea platformei comunitare „Primăria Mea”, pentru a aduce pe agenda autorităților necesitatea amenajării unor spații care să aparțină tuturor celor care locuiesc în Durlești. 

Împreună cu comunitatea locală, a fost ales Scuarul „La Cișmele” pentru a fi revitalizat. Grupul a pregătit o schiță de amenajare a locului și a organizat câteva runde de discuții publice. De asemenea, au implicat comunitatea locală într-o acțiune de salubrizare a scuarului. Primăria Durlești a fost informată la fiecare pas, iar consilierii locali au declarat că susțin implementarea unui astfel de proiect. 

Să obții aprobarea autorităților publice pentru amenajarea unui spațiu public, pe de o parte, și implicarea comunității locale, pe de altă parte, este un proces deseori anevoios, dar necesar pentru ca spațiile publice să fie relevante, utile și întreținute.  

Mai jos descriem ce a făcut grupul de inițiativă pentru spații publice din Durlești pentru a atrage atenția autorităților și a cetățenilor. 

 

1. Vrem un spațiu public amenajat! De unde începem?

Și-au pus această întrebare și câteva locuitoare din Durlești. Deși au experiențe diferite de trai în oraș, le-a unit nemulțumirea față de lipsa spațiilor publice amenajate. 

„Copiii mei nu au unde să socializeze, lucru care e foarte important pentru dezvoltarea lor”, crede Victoria Lupan, mamă a 3 copii, iar părerea ei este împărtășită și de o altă locuitoare, Gabriela Budnea Racu: „Am doi copii și se joacă pe străzi, în loc să meargă într-un parc”. Au hotărât să se alăture grupului de inițiativă, pentru că li se pare că aleșii locali nu văd lipsa spațiilor publice amenajate drept o problemă urgentă.

„Am participat la o ședință a consiliului local și am văzut că majoritatea consilierilor fie au copii mari, fie sunt mai puțin implicați în creșterea copiilor mici, așa că probabil nu ne înțeleg problema pe deplin”, crede Victoria.

Vrea să atragă atenția autorităților pentru a investi în spații publice și Inna Vrînceanu, care este nevoită să ia mașina pentru a merge într-un parc în Chișinău, lucru care nu i se pare corect. „Da, noi am ales să locuim în această suburbie, dar o localitate presupune și spații accesibile pentru recreere”. Dar și spații pentru a organiza un festival, este de părere Parascovia Sava, care pune pe roate de mai mulți ani Festivalul Strugurilor Timpurii și cu greu găsește în Durlești un spațiu public unde să-l organizeze.

Locuind de peste 20 de ani în Durlești, Mariana Ciobanu, la rândul ei, a fost martoră la distrugerea mai multor terenuri care au fost cândva stadioane. Așa că acum vrea împreună cu grupul de inițiativă „să formeze o putere, o voce a poporului prin care să ceară ce le lipsește cu adevărat”. 

Pentru început, grupul de inițiativă a apelat la părerile locuitorilor din Durlești, pe care i-a întrebat într-un sondaj online ce fel de spații publice ar vrea să fie amenajate în Durlești: terenuri de joacă, parcuri sau stadioane și ce locații li se par cele mai potrivite. Spațiile publice sunt pentru toți: tineri, vârstnici, copii, angajați sau șomeri. Asta face ca fiecare grup să aibă necesități diferite de la un spațiu public, care trebuie consultate de la bun început.

Au aflat că peste 80% din durleșteni sunt nemulțumiți de calitatea spațiilor publice din oraș. Mai mult de jumătate din cei 300 de respondenți au indicat că și-ar dori un parc – pentru plimbări, aer curat, cu spații amenajate pentru copii, dar și pentru sport. Printre locațiile menționate au fost spații din toate regiunile orașului – partea din deal în regiunea străzilor Dimo și Cartușa; în centrul Durleștiului în zona primăriei și a cișmelelor; și partea din vale – străzile Aschim, Tudor Vladimirescu, Codrilor. 

Dar nu toate spațiile merită să fie transformate în locuri publice. Unele pot oferi mai multă protecție, confort și plăcere decât altele. Astfel, grupul de inițiativă a analizat locațiile menționate de locuitori, conform criteriilor de calitate pentru un spațiu public, care se regăsesc în Ancheta Spațiului Public, pregătită de urbanista Constanța Dohotaru. 

Dintre propunerile locuitorilor din Durlești au fost alese cinci spații care au potențial să devină spații comunitare atractive: (1) stadionul din str. Gribov, (2) stadionul din str. Chimiștilor, (3) stadionul din str. Ureche, (4) pădurea Durlești și (5) scuarul „La Izvoare”. Găsiți aici o analiză care arată punctele tari și cum ar putea fi reanimate aceste locuri. 

Totuși, un element cheie în amenajarea unui spațiu public sunt autoritățile publice locale, care sunt responsabile de crearea și gestiunea locurilor verzi, pentru recreere, sport și joacă pentru comunitate. Așa că, platforma comunitară „Primăria Mea” a instruit membrii grupului de inițiativă despre procesul de advocacy, iar aceștia au stabilit o serie de activități prin care și-au propus să atragă atenția autorităților asupra necesității amenajării spațiilor publice în Durlești.  

 

2. Dar care spațiu este cel mai potrivit? 

Din lista celor cinci spații publice ce pot fi revitalizate în Durlești, grupul de inițiativă și-a propus să-și concentreze eforturile doar asupra unuia dintre ele. Și la această etapă consultările cu cetățenii și autoritățile trebuie să continue, pentru a alege cea mai bună soluție. 

Astfel, în decembrie 2020 membrii grupului de inițiativă au organizat o discuție publică, în format online, pentru toată lumea interesată. În cadrul acesteia, s-a evidențiat o preferință clară pentru Pădurea din Durlești și scuarul „La Cișmele”. 

Discuția publică a fost utilă grupului de inițiativă, pentru că a scos la iveală și câteva impedimente pentru reanimarea celor două spații. Pădurea din Durlești se află în proprietatea Agenției Moldsilva, fără ca primăria să aibă mână liberă pentru intervenții, a menționat un consilier local care a participat la ședință. Mai mult, au aflat din discuții anterioare cu autoritățile că niște moștenitori ar pretinde la dreptul de proprietate asupra scuarului „La Cișmele”. Membrii grupului de inițiativă au constatat cu regret că niciun reprezentant al Primăriei Durlești nu a participat la dialog, chiar dacă au fost invitați, pentru a dezbate împreună cu cetățenii opțiunile de spații publice din oraș. 

Preferințele celor câtorva locuitori care au participat la discuția publică au fost confirmate și de rezultatele unui nou sondaj online, lansat la scurt timp de grupul de inițiativă  pentru a colecta mai multe păreri din comunitatea largă. Pădurea și Scuarul „La Cișmele” au fost primele două alegeri detașat, acumulând peste jumătate din 800 de voturi. Iar în urma unei discuții ulterioare cu specialistul primăriei în amenajarea teritoriului, membrii grupului de inițiativă au hotărât să-și continue eforturile pentru a obține amenajarea Scuarului „La Cișmele”.  

 

3. Am ales spațiul, dar cum să fie amenajat?

Un spațiu public are rolul să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, dar pentru asta trebuie să răspundă necesităților reale ale acestora. 

Pentru a afla ce exact își doresc durleștenii de la Scuarul „La Cișmele”, grupul de inițiativă a mai făcut un sondaj online. Chestionarul a arătat că cetățenii vor mai multe locuri de stat, un loc de joacă adecvat, un loc de sport, cărări și cât mai multă verdeață și copaci.

În baza acestor cerințe ale locuitorilor orașului, un arhitect și o urbanistă au realizat o schiță de amenajare a scuarului, pentru a vizualiza îmbunătățirile ce pot fi aduse acestui loc. Printre modificările propuse sunt înlocuirea terenului de joacă cu unul construit din materiale naturale, reconstruirea cișmelelor, înlocuirea gardului cu un râuleț care să curgă din cișmele și o denivelare de teren care astfel să separe drumul de parc. De asemenea, plantarea mai multor arbori și arbuști și instalarea mai multor locuri de stat. 

 

4. Cum atragem autoritățile de partea noastră?

Următorul pas este înțelegerea procesului decizional din instituțiile publice, care în instanță finală trebuie să aloce bani pentru amenajarea spațiului public. De regulă, primăria pune în aplicare deciziile pe care le aprobă consiliul local, așa că membrii grupului de inițiativă au invitat consilierii locali la o întâlnire pentru a le prezenta schița de amenajare. 

Au venit la întâlnire reprezentanți din partea a patru fracțiuni din consiliul local, un număr record până atunci. Consilierii locali au declarat unanim că vor da vot pozitiv pentru acest proiect și au informat grupul de inițiativă că schița pe care au făcut-o cu resurse proprii trebuie înlocuită cu un proiect detaliat, realizat de o firmă acreditată de proiectare. 

În urma întâlnirii, grupul de inițiativă a transmis o cerere la primărie, prin care a solicitat să fie alocată suma necesară de bani pentru realizarea proiectului detaliat pentru amenajarea scuarului. Aleșii locali au sugerat ca grupul de inițiativă să-și asume aceste costuri. Acest lucru însă este parte din responsabilitățile autorității locale.

Pentru a arăta autorităților locale că locuitorii din Durlești sunt interesați de reanimarea scuarului, grupul de inițiativă a organizat în luna august o acțiune de salubrizare. Au participat mai mulți locuitori care au schimbat lemnul vechi al băncilor, au împrospătat vopseaua pe acoperișul cișmelelor, carcasa metalică a băncilor și coșurile de gunoi, au greblat spațiul verde și curățat plăcile de la monumentul din scuar. Până la eveniment, primăria a tăiat iarba din parc și a promis că va repara fundamentul monumentului din scuar, în urma discuțiilor cu grupul.  

Grupul de inițiativă a mai făcut o încercare să aducă la masa de discuții reprezentanții primăriei Durlești. I-a invitat la o discuție publică organizată în scuar, alături de comunitatea locală, pentru a dezbate planurile autorității locale pentru amenajarea spațiilor publice în Durlești. Și de această dată, niciun reprezentant al primăriei nu a fost prezent. În schimb, consilierii locali din patru fracțiuni și-au exprimat repetat suportul pentru proiect. De asemenea, au fost colectate câteva sugestii de îmbunătățiri pentru schița de amenajare din partea locuitorilor, precum menținerea gardului și reparația canalizării din regiune, care ar inunda parcul la fiecare ploaie. 

Concluzie

Să amenajezi un spațiu public înseamnă că afli ce-și doresc cetățenii de la acel loc, dar și ce posibilități au autoritățile locale să investească în proiectul de revitalizare – un proces care necesită timp și implicare. 

Pe parcursul câtorva luni, membrele grupului de inițiativă au pornit discuții necesare despre lipsa de spații publice amenajate în Durlești. Problema resimțită de peste 80% de locuitori, conform sondajelor, a fost pusă pentru prima dată, într-un mod organizat, în vizorul autorităților locale. Aleșii locali s-au așezat la aceeași masă cu cetățenii, la care s-au căutat soluții pentru criza de locuri de recreere, joacă și sport în oraș. S-a ajuns la concluzia că spațiile în proprietatea publică a primăriei sunt numărate pe degete, ceea ce face ca investițiile în cele existente să fie și mai necesare.  

Grupul de inițiativă a înțeles că este important ca cetățenii, cei care vor folosi spațiile publice din moment ce vor fi create, să fie implicați la fiecare etapă. Necesitățile pe care aceștia le au de la un spațiu public, odată puse în aplicare, vor face spațiile relevante, utile și plăcute.

În continuare, grupul de inițiativă va continua dialogul cu autoritățile locale pentru a obține amenajarea Scuarului „La Cișmele”. O majoritate a consilierilor locali deja și-au exprimat suportul pentru proiect. 

Autoare: Felicia Crețu

---

Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO Primăria Mea, cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.