Orașul Durlești devine tot mai sufocant pentru locuitori: construcții una peste alta, mașini multe, fără spații verzi și fără prea multe terenuri de joacă sau de sport. Autoritățile publice locale, deși cunosc că Durleștiul are zero parcuri sau scuaruri, încă nu comunică despre necesitatea de a schimba asta.

Spațiile publice nu sunt un moft, ele au un impact puternic asupra vieții noastre. Ele oferă spațiu de relaxare și recreere, încurajează interacțiunea cu alți oameni, fac străzile mai sigure, fac orașele mai pietonale, creează spațiu pentru evenimente importante comunitare și au un impact pozitiv asupra sănătății noastre fizice și mintale.

Spațiile publice și cele verzi trebuie să răspundă necesităților locuitorilor. Cetățenii trebuie implicați de la etapa inițială până la monitorizarea lucrărilor și adaptarea continuă a spațiului respectiv. Împreună cu comunitatea din Durlești am identificat cinci spații pe care le propunem spre discuție: stadionul din str. Gribov, stadionul din str. Chimiștilor, stadionul din str. Ureche, pădurea Durlești și „La Izvoare”.

La fel, împreună cu locuitorii, vom decide ce trebuie Primăria să amenajeze pe acest teren și vom insista ca acest lucru să devină o realitate. Înțelegem că ne asumăm niște riscuri: or. Durlești este mare, iar criza de spații publice este peste tot. Dar sperăm că, indiferent de locație, locuitorii vor privi acest experiment ca un proces de învățare care poate fi replicat în alte locuri.

 

De ce avem nevoie de un spațiu public?

Un locuitor din Durlești, întrebat fiind despre problemele localității, mai degrabă se gândește de ce nu are trotuare accesibile sau cum să ajungă acasă după ora 23:00 fără a cheltui o mică avere pe taxi. Problemele naționale ar fi și mai grave, și mai complexe: salariile și pensiile mici, viitorul nesigur al copiilor, deja sănătatea și corupția.

Spațiile publice nu vor fi în topul lucrurilor pe care le cer, mai ales în situația când mulți se gândesc la siguranța zilei de mâine. Însă spațiile publice sunt cele care influențează enorm calitatea vieții noastre în oraș. Ele nu sunt un lux sau un moft, ci o necesitate. 

Un spațiu public este orice spațiu deschis și accesibil pentru toți oamenii. Fie este vorba de scuaruri, de grădini publice, parcuri, de alei, plaje, spații amenajate pentru târguri sau alte evenimente. Beneficiile acestora variază în funcție de forma pe care o iau și de funcționalitățile pe care le oferă. Oricum putem distinge câteva comune:

• Relaxare și recreere, respectiv îmbunătățirea stării de sănătate a populației - oamenii trebuie să aibă acces la spații unde să se plimbe, să respire aer curat, să poată să se așeze să citească sau să privească natura sau alți oameni. Multe persoane locuiesc în apartamente mici, fără spațiu privat față de alți membri ai familiei sau fără priveliști verzi. Totodată, nu toată lumea își permite să aibă mașină să meargă la un parc sau o pădure din afara orașului. Nici nu este încurajată folosirea automobilelor, care sunt unul din principalii poluanți ai aerului în mun. Chișinău.
• Interacțiune cu alți cetățenii - spațiile publice aduc laolaltă oameni necunoscuți, cu profesii, vârste sau venituri diferite. Dacă sunt amenajate corespunzător, de exemplu, scaunele încurajează conversația, atunci oameni, care în alte circumstanțe nu ar comunica unii cu alții, încep să facă asta.
• Siguranță străzii sau a regiunii - un spațiu public înseamnă mai mulți oameni, mai mulți ochi, mai multă lumină și mai multă activitate. Prin amenajarea unor spații, regiuni întunecoase și poate chiar periculoase devin accesibile și sigure pentru toți.
• Siguranță mai bună pentru pietoni - pentru a fi accesibile, către aceste spații pot fi făcute treceri pentru pietoni sau pot fi puse limitatoare de viteză. Șoferii încetinesc acolo unde sunt aglomerații de oameni. În general, un oraș care are mai multe spații publice încurajează mai mult mersul pe jos.
• Spațiu pentru evenimente comunitare - deseori, când ne gândim la evenimente ne amintim de Piața Marii Adunări Naționale sau de bulevardul Ștefan cel Mare. Acțiuni mai mici însă pot fi organizate în apropiere de casa noastră: târguri, clacă, concursuri sau, de ce nu, proteste.
• Stoparea preluării spațiilor de către agenți privați - privatizarea nu este numaidecât un lucru rău, dar experiența arată că asta se face deseori în detrimentul intereselor locuitorilor. Spațiile se iau pentru construcții de blocuri, de parcări, spălătorii auto sau oricare alte clădiri care descurajează plimbările, limitează interacțiunea umană, cresc șansele de poluare fonică sau a aerului. Un spațiu neamenajat lângă casă poate deveni un complex rezidențial sau, cu contribuția comunității, poate deveni un mic parc.

Spațiile publice ne aduc împreună: socializăm, interacționăm, vedem acțiune și alți oameni. Nu numaidecât să devenim prieteni, dar devenim membri ai aceleiași comunități care se vor ajuta în caz de necesitate, vor face evenimente comune sau vor revendica aceleași drepturi. Confortul vieții noastre se extinde dincolo de ușa casei sau a apartamentului nostru; iar, fiindcă nu toți au privilegiul unei grădini sau a camerelor spațioase, astfel, oferim tuturor acces la aceste lucruri esențiale pentru un trai decent. Nu mai trebuie să fugim în centrul capitalei cu orice ocazie, nu trebuie să poluăm aerul folosind automobile și, dacă zona devine sigură pentru pietoni, putem chiar lăsa mașina acasă. Cu alte cuvinte, devenim membri ai unei comunități, nu doar rezidenți.

 

Cum se creează spațiile publice?

Așa cum spuneam mai sus, printre atâtea probleme arzătoare, a vorbi despre spații publice nu este numaidecât o prioritate pe agenda autorităților. Totuși, politicienii conștientizează necesitatea unor spații comunitare și a oferirii unor rezultate vizibile pentru cetățeni. Nu poți face un eveniment de lansare a unui drum reparat, dar o poți face când este vorba de un scuar, parc sau havuz. 

Pentru că motivația inițială a creării spațiului nu este numaidecât corectă, avem multe spații care nu răspund necesităților locuitorilor. Într-o cercetare anterioară, Primăria Mea face referință la Organizația Project for Public Spaces (Proiectul pentru Spații Publice) care descrie 4 tipuri de formare a unui spațiu public:

1. Spații bazate pe proiect – de regulă, apar la inițiativa autorităților. Acestea trebuie să respecte anumiți termeni limită și au un buget restrâns. Deseori, nu iau în calcul dorințele locale. Autoritatea își asumă poziția de atotcunoscătoare.
2. Proiecte/Abordarea Disciplinară – se bazează doar pe viziunea unui designer profesionist. Deseori acestea fac abstracție de context sau de comunitate.
3. Abordarea sensibilă la spațiu/comunitate – se caracterizează prin eforturi de a consulta locuitorii, dar procesul este coordonat totuși de designeri și arhitecți. Se depune efort din partea experților de a contextualiza lucrările după doleanțele locatarilor, doar că cei din urmă oricum rămân, în mare parte, neparticipativi.
4. Abordarea coordonată de spațiu/comunitate – se bazează pe o implicare cât mai activă a fiecărui membru al comunității. Transformă planificarea și gestionarea spațiilor publice într-o activitate de grup cu scopul de a consolida propriul capital social și de a identifica valorile comune. Participanții locali se simt incluși în proces și sunt mult mai dispuși să își asume mai multe acțiuni. 

Rezultatul esențial al spațiului public este formarea comunității în jurul acestuia și implicarea cetățenilor în procesul decizional, nu crearea infrastructurii propriu-zise.  Aceeași organizație a publicat 11 principii ale creării spațiilor pentru comunitate:

1. Comunitatea este expertul - fiecare comunitate are persoane cu diferite experiențe și talente care pot fi folosite.
2. Creăm un spațiu, nu un design - scopul este de a crea un spațiu care are oferă un puternic sentiment de apartenență, dar și care arată bine.
3. Căutăm parteneri locali - aceștia pot fi instituții locale, școală, muzeu etc.
4. Putem vedea multe doar observând - prin a urmări ce fac oamenii în spațiile publice, putem înțelege ce le place și ce nu; ce funcționează și ce nu. Chiar și după ce spațiul este creat, observația trebuie continuată, iar spațiul ajustat.
5. Să avem o viziune - participanții la proces trebuie să aibă o idee comună și împărtășită despre ce activități vor fi acolo, despre cum să arate și cum să fie confortabil spațiul. Totodată, ea trebuie formulată astfel încât să trezească un sentiment de mândrie pentru cei care locuiesc sau lucrează în apropiere.
6. Trebuie de început cu cele mai ușoare, mai rapide, mai ieftine - spațiile publice sunt foarte complexe, de aceea nu putem să ne așteptăm că vom face totul din start. Trebuie de început cu mici experimente care vor fi îmbunătățite în timp.
7. Creăm spații care să încurajeze interacțiunea - prin anumite aranjamente ale mobilierului urban sau alte elemente.

   

8. Ei mereu vor spune că „nu poate fi făcut” - crearea de spațiu pentru comunitate nu este în descrierea responsabilităților unui funcționar public - fie urbanist, fie arhitect. De aceea, în procesul de creare a unui spațiu public vom întâmpina multe obstacole. Prin a începe la scară mică și a arăta importanța procesului, putem depăși aceste dificultăți.
9. Forma urmează funcția - adică pornim de la cum comunitatea va folosi spațiul, care vor fi funcționalitățile, apoi urmează design-ul sau cum va arăta.
10. Banii nu sunt o problemă - odată ce este instalată infrastructura elementară, celelalte lucruri vor urma mai simplu - comerț stradal (firește, legal și bine reglementat), flori, cafenele. Totodată, dacă întreg procesul de creare a unui spațiu public urmează pașii anteriori, adică este despre implicarea și împuternicirea comunității, costul nu va fi perceput ca atât de mare.
11. Proiectul nu este niciodată terminat - spațiile publice răspund la necesitățile locuitorilor, de aceea trebuie de observat în timp cum acestea se modifică și de ajustat corespunzător. Trebuie să fim deschiși spre schimbare! 

Spațiile publice sunt un efort continuu - ele trebuie începute la inițiativa membrilor comunității (inițial, pot fi doar din partea a câțiva membri), trebuie elaborate împreună cu alți locuitori, apoi trebuie mereu ajustate. Prin acest proces devenim cetățeni, dincolo de simpli spectatori ai unor proiecte realizate de autorități. 

 

ZERO scuaruri, parcuri sau grădini publice în Durlești 

81,5% din respondenții la un chestionar online sunt nemulțumiți de calitatea spațiilor publice în orașul Durlești. Sondajul, la care au participat 265 de respondenți, a fost realizat în noiembrie 2020. 59,8% din respondenți spun că vor un parc. 12,5% teren de joacă. 6,8% - teren de sport. 4,5% - stadion. Iar restul - alte opțiuni, printre care piață, restaurant, parc multifuncțional. 

Recensământul din 2014 număra 17 210 de durleșteni. Populația orașului este însă în continuă creștere, fapt observat și prin prezența tot mai masivă a blocurilor și a complexelor rezidențiale. Creșterea numărului de locuitori este un semn bun, orașul se dezvoltă, iar o administrație publică locală trebuie să asigure oamenii cu acoperiș deasupra capului. Un lucru însă care se observă este lipsa de infrastructură socială, de spații verzi și publice. 

La începutul acestui an, am expediat o solicitare de informație administrației publice locale despre existența acestor spații în Durleși, iar aceasta a confirmat nemulțumirea locuitorilor. Am aflat astfel că în oraș sunt ZERO scuaruri, parcuri sau grădini publice. Cinci terenuri de joacă pentru copii pe str. Gribov (două), str. Chimiștilor, str. Cartușa și pe str. Testemițanu. Sunt două terenuri de sport: pe strada Gheorghe Ureche și str. Chimiștilor. 

Totodată, Primăria nu planifica să amenajeze terenuri neutilizate în viitorul apropiat, iar pentru anul 2020 au fost prevăzuți ZERO lei pentru amenajarea parcurilor, scuarurilor sau a terenurilor de joacă. 

Oamenii au scris în chestionare că nu au unde ieși la o simplă plimbare, că nu este niciun parc în Durlești, că există doar pădurea. Oamenii au spus că este sufocant în oraș și că tot ce a fost posibil a fost vândut. 

„Avem nevoie de un parc unde locuitorii Durleștiului să se poată recrea, să inspire aer curat. Suntem nevoiți să vizităm parcurile din Buiucani sau alte sectoare. Pentru cei cu mașina personală e ok, dar cei ce deplasează cu transportul public e complicat să se plimbe undeva.”

„Avem curtea din fața Casei de Cultură. Este, din păcate, într-o stare rea. Mai este parcul mic de mai jos de primărie. Nu este deloc amenajat. Nu avem un parc unde am putea să ne plimbăm, nu avem zone de odihnă, nu avem un stadion cu acces liber. Nu avem trotuare accesibile cărucioarelor.”

„Nu este un parc, casele noi care se construiesc nu amenajează niciun spațiu verde sau teren de joacă. La Cartușa vin copiii și se joacă doar în curtea blocului 95 și 95/1. Doar aceste două blocuri au teren de joacă mare și curte. 

Analizând răspunsurile oamenilor constatăm că nu sunt suficiente spații publice - fie este vorba de parcuri, terenuri de joacă sau stadioane, cele care există sunt învechite sau neîngrijite, se construiește mult și nu se creează infrastructura necesară, mai rău, se ia din spațiul altora. Primăria, deși confirmă lipsa parcurilor și a scuarurilor, nu are amenajarea unuia ca prioritate. 

 

De ce spațiile verzi sunt importante?

Fiecare om știe de ce un parc sau un scuar este important: loc de plimbare, de relaxare, de a face sport, oferă aer curat, îmbunătățește aspectul estetic al orașului și, desigur, bucură ochiul. 

Legea cu privire la spațiile verzi explică toate aceste roluri: 

• îmbunătăţirea calităţii  mediului prin reducerea poluanţilor şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;
• conservarea  resurselor de apă, combaterea eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren;
• reducerea zgomotului;
• influenţa pozitivă asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor;
• armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale;
• îmbunătăţirea aspectului localităţilor;
•  încurajarea practicării sportului, turismului şi altor activităţi recreative.

Există anumite cerințe venite atât de la organizații ce țin de sănătate, cât și de amenajarea terenurilor. Organizația Mondială a Sănătății recomandă un minim de 9 m2 de spațiu verde per locuitor, însă o valoare ideală ar fi de 50 m2 pe cap de locuitor. În Marea Britanie se recomandă ca în apropiere de 300 de metri (o plimbare de cinci minute) să fie un spațiu verde de două hectare; la 2 km de casă - 20 de hectare; la 5 km de casă - 100 de hectare și la 10 km de casă - 500 de hectare. 

Aceeași lege, sus-numită, din Republica Moldova, clasifică mai multe tipuri de spații verzi:

Parc - suprafaţa de peste 20 de hectare, cu vegetație bogată, oferă posibilităţi de recreere - sport, jocuri în aer liber sau/şi activităţi culturale;

Pădure-parc - spaţiu verde, amenajat pentru odihnă şi agrement în pădurile de lângă orașe. Poate cuprinde adăposturi pentru vizitatori, terenuri de camping, terenuri de sport, amenajări nautice etc.;

Grădină - suprafaţa de circa 3-20 de hectare, serveşte pentru odihna şi recreerea zilnică a locuitorilor din zonele limitrofe, cu arbori şi arbuşti decorativi, flori şi gazon; 

Scuar - suprafaţă de până la 3 hectare, amplasat, de obicei, între străzi, pentru odihnă şi facilitarea circulaţiei pietonilor;

Spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie - aliniamente de arbori şi fâşii de vegetaţie cu lăţime diferită, în funcţie de caracterul şi importanţa arterei, pentru ameliorarea ambianţei urbane şi aspectului estetic al căilor de circulaţie.

Spațiile verzi pot lua o varietate de forme, în funcție de dimensiune, de peisajul natural și arhitectural în care se înscrie sau de necesitățile locuitorilor. Parcurile sau scuarurile pe lângă verdeață, pot oferi spații de sport, terenuri de joacă, spații amenajate pentru picnicuri, locuri cu umbră pentru întâlniri comunitare sau pot avea diferite forme de artă publică (monumente, statui, instalații de artă). 

 

Câteva exemple să ne inspire 

În toată lumea, indiferent dacă vorbim de țări sărace sau bogate, de orașe sau sate, de o populație mai mare sau mai mică, în țări cu o tradiție democratică mai mare sau mai limitată, comunitățile revendică spațiile publice și le creează împreună. 

Tapis Rouge în Haiti 

Tapis Rouge este un spațiu public creat într-o regiune din Haiti care a suferit mult după cutremurul din 2010. Casele de acolo nu au acces la infrastructură elementară ca electricitate sau apă. Acest spațiu a fost creat prin participarea publicului și este orientat spre comunitate și încurajează interacțiunile sociale. Scopul a fost crearea unui mediu mai sigur și mai curat, care să contribuie la reducerea criminalității, violenței și a comportamentelor antisociale din zonă. 

Parcul Hussein Bin Talal în Groznyi

Ca în oricare regiune post-sovietică, spațiile publice din Groznyi au degradat în anii ‘90. Orașul avea nevoie de un spațiu care să atragă oameni de toate vârstele. Autoritățile s-au gândit să facă un parc care să conecteze cultura națională cu infrastructura modernă - Hussein Bin Talal. Viceprimara, care a coordonat procesul, a susținut ideea de participare a comunității. Rezidenții au putut să analizeze planul parcului înainte de începutul lucrului.

 

Creăm împreună spații publice la Durlești! 

Cunoscând că orașul Durlești devine tot mai sufocant, oamenii tot mai frustrați de accesul la spații verzi și publice, iar autoritățile nu au aceasta pe agenda priorităților, Primăria Mea or. Durlești a început proiectul „Spații publice pentru Durlești”. 

În septembrie-octombrie 2020, am recrutat mai mulți locuitori care vor să pună umărul la amenajarea unui spațiu. Ne-am întâlnit „La izvoare”, am făcut cunoștință, am stabilit următoarele acțiuni și am zis că orașul Durlești merită mai mult. 

Am făcut un chestionar (despre care am scris mai sus) în baza căruia am selectat mai multe spații pe care le-am analizat cu echipa și cu urbanista, Constanța Dohotaru. Într-o zi cețoasă, am inspectat spațiile de lângă râușorul Durlești, stadionul din str. Gribov, stadionul din str. Chimiștilor, spațiul din jurul liceului Hyperion, spațiul de lângă Casa de Cultură, stadionul din str. Ureche, pădurea Durlești și am căutat potențiale spații pe lângă strada Dimo.  

Albia râului Durlești, deși un spațiu cu un mare potențial, nu a trecut în topul locațiilor.

Spațiul de lângă Casa de Cultură poate deveni una din zonele centrale ale orașului, care să fie aglomerată nu doar de sărbători: târguri, iarmaroace, scuaruri verzi, terenuri de joacă pentru copii pot să se regăsească acolo. Investiția de timp și de oameni pentru un asemenea proiect masiv ne oprește la moment să îl supunem discuțiilor.

Liceul Hyperion este înconjurat de mai multe spații verzi. Pe unul dintre ele există intenția de a construi o anexă, iar celelalte sunt închise pentru public din cauza pandemiei.

În preajma străzii Dimo se construiește rapid. Dar deja se observă o lipsă apăsătoare de spații verzi. Este și responsabilitatea Primăriei și a celor care cumpără apartamente acolo să ceară dezvoltatorilor imobiliari infrastructura necesară.

Există și mici spații comunitare amenajate de locuitori :)

În urma chestionării, discuțiilor cu grupul de inițiativă, analizei în teren, am ales cinci spații pe care urbanista Constanța Dohotaru le-a analizat bazându-se pe o anchetă elaborată conform teoriei urbanistului danez Jan Gehl. Astfel, cele Douăsprezece Criterii de Calitate a Spațiului Public sunt structurate în jurul a trei categorii principale: protecție, confort și plăcere.

În primul rând, fără protecția de bază împotriva traficului rutier, zgomotului, ploii și a vântului, oamenii vor evita în general să petreacă timpul într-un spațiu public exterior. Protecția împotriva acestor factori este esențială pentru un spațiu care este utilizat în mod regulat.

Apoi, un spațiu prietenos trebuie să asigure confort pentru mersul pe jos, statul în picioare sau așezat, privire și socializare. Un loc care nu oferă aceste mici conforturi nu va invita pe nimeni pentru a petrece timpul acolo, ci va fi chiar respingător. Oportunitățile pentru joacă și exerciții fizice pot face, de asemenea, spațiul mai atrăgător pentru oamenii de toate vârstele.

În cele din urmă, spațiile publice bune tind să ofere experiențe estetice și senzoriale plăcute. Acestea țin cont de condițiile climatice locale (de exemplu, oferă locuri umbrite pentru perioadele mai calde) și sunt alcătuite din elemente la scară umană, astfel încât vizitatorii să nu se simtă pierduți în împrejurimi prea mari sau înalte.

 

Spațiile propuse spre discuții

I. Curtea și terenul de sport din strada Chimiștilor

Acesta se află într-o zonă rezidențială cu mai multe blocuri, și, deși se observă o oarecare implicare a comunității locale (sunt mici spații amenajate), terenul este înconjurat de glod și gunoi. Totodată, acesta este încuiat și nu prea este clar cine are acces pe el.

Acesta poate deveni un spațiu comunitar cu mai multe funcționalități, nu doar de sport.   

II. Scuarul „La Izvoare” din str. Ștefan Vodă

Este unul dintre puținele spații oarecum amenajate și care încurajează oamenii să se oprească puțin acolo. Tot aici am făcut și discuția noastră cu voluntarii locali, iar timp de o oră cât am stat acolo, numeroși copii au venit să se dea în scrânciob, alți oameni pur și simplu odihnindu-se pe bănci. 

Spațiul are nevoie de căi de acces și alei amenajate, mai mulți arbori, locuri de stat, de joacă și sport.  

III. Stadioanele din str. Gribov

Sunt spații amenajate, dar care, din păcate, sunt inaccesibile publicului larg. 

Acestea pot deveni un spațiu atractiv pentru toți iubitorii de sport, dar și unul amenajat pentru spectatori. Respectiv, aici ar putea avea loc și alte evenimente culturale și comunitare. 

IV. Pădurea 

Deși este un spațiu utilizat de mulți locuitori, aceasta ar putea deveni mult mai sigură, accesibilă și să ofere mai multe oportunități de activitate pentru o varietate de locuitori (tineri, bătrâni, sportivi, tinere familii etc.). 

Aici ar putea fi amenajate piste pentru alergat sau biciclete, locuri de picnic, iluminare, coșuri de gunoi, bănci.

 

V. Curtea și terenul de sport din str. Ureche

Deși înconjurat de mai multe blocuri locative, într-o zi cețoasă de toamnă târzie, spațiul oferă o imagine dezolantă.

Însă împreună cu terenul adiacent acesta poate deveni un loc vibrant care să atragă locuitorii din vecinătate. 

Aceste spații propunem să le analizăm la discuția publică din 13 decembrie, iar în caz că nu reușiți să participați la ea, puteți urmări înregistrarea video pe pagina noastră de Facebook și transmite recomandările la primariamea@gmail.com. Dacă aveți spații pe care nu le regăsiți aici, scrieți-ne oricum, așa cum am mai scris „crearea de spații publice nu se termină vreodată”. 

 

Ce urmează să facem?

Împreună cu locuitorii, după discuții publice și după votarea online, vom identifica spațiul pe care vrem ca autoritatea publică locală să îl amenajeze. Vom întreba care sunt necesitățile locuitorilor și cum văd ei acel spațiu, apoi vom veni cu propuneri de amenajare , care iarăși vor fi supuse unui proces de vot. Ulterior, vom cere de la autorități ca acesta să fie realizat și vom monitoriza lucrările. 

 

Concluzii și recomandări

Orașul Durlești are nevoie urgentă de spații publice, dar mai ales de parcuri, grădini și scuaruri. Localitatea crește rapid, tot mai multe familii tinere optând să se mute aici. Atrase de prețul oarecum mai mic față de capitală, aceștia curând se confruntă cu o serie de probleme, printre care lipsa de accesibilitate a pietonilor, lipsa spațiilor verzi, a terenurilor de joacă sau de sport. Orașul este acaparat de mașini și de construcții haotice. În scurt timp, aceasta va conduce la o scădere a prețurilor și la migrația locuitorilor, care au ales o suburbie pentru liniște și verdeață, dar care primesc în schimb gălăgie, poluare (a aerului și fonică) și beton. 

Ce trebuie să facă autoritatea publică locală:

1. Să cartografieze toate spațiile neutilizate din localitate, să analizeze aglomerațiile de rezidenți și să ia măsuri de urgență să transforme acele spații în spații publice accesibile pentru toți. 
2. Să implice comunitatea locală în identificarea spațiilor: să întrebe necesitățile fiecărui grup de cetățeni; să elaboreze proiectele bazându-se pe acestea; să fie o competiție deschisă a ideilor; să fie angajați locuitorii în procesul de creare a spațiului; să fie găsite căi de administrare a spațiilor împreună cu comunitatea locală. 

Având în vedere lipsa de transparență a administrației publice locale în general, dar, în particular, în ceea ce ține de chestiunile funciare - Plan Urbanistic General inaccesibil pentru public, Planuri Urbanistice Zonale cu adresele ascunse și fără consultări publice veritabile - aceasta trebuie să dezvolte o viziune în interesul cetățenilor, nu a dezvoltatorilor imobiliari. Locuitorii au spus clar: Durleștiul este un oraș sufocant, pentru mașini, în care nu au unde să se plimbe. Autoritatea a confirmat acest lucru prin a spune despre ZERO parcuri și scuaruri. Aceasta a confirmat și lipsa de interes de a cheltui bani pentru amenajare. În anul 2021, aceste lucruri trebuie să se schimbe. 

Totodată, oricum, locuitorii trebuie să revendice și să amenajeze spațiile publice din apropiere, mai ales, atâta timp cât autoritatea publică locală nu prioritizează acest lucru. 

Autoare: Vlada Ciobanu Schițe: Constanța Dohotaru

---

 Materialul a fost elaborat cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Ce fel de spații publice ți-ar plăcea să ai în Durlești? Vrei un teren de sport sau o alee amenajată pentru plimbări, un teren de joacă pentru copii sau mai bine un scuar pentru târguri de weekend? Spune-ți părerea, completând formularul de mai jos.

Sondajul a fost lansat de un grup de inițiativă, format pentru a convinge autoritățile locale că orășelul Durlești are nevoie de spații publice amenajate. Membrii grupului își propun să aleagă un spațiu asupra căruia să-și concentreze eforturile, iar pentru asta au nevoie și de opinia altor locuitori din orășelul Durlești. Prin consultarea localnicilor, vor acumula mai multe propuneri de spații publice cu potențial și se vor convinge că problema îi preocupă și pe alții.

  Grupul de inițiativă pentru spații publice în Durlești

Membrii grupului de inițiativă s-au întâlnit duminică, 18 octombrie, în scuarul „La Izvoare”, unul dintre puținele spații încă în proprietate publică la Durlești. La întâlnire a participat domnul Serafim, care locuiește aici de mai bine de 30 de ani, doamna Parascovia - o antreprenoare locală, Victoria a venit împreună cu fiul ei în căruț, iar Inna a adus o pătură pentru picnic pentru discuții.

„La blocuri se fac terenuri de joacă proprii doar pentru locatari și sunt închise cu lacăt. Aceeași poveste în deal, pe str. Cartușa și Dimo”, a împărtășit domnul Serafim cu ceilalți membri ai grupului de inițiativă. Deși orașul Durlești se dezvoltă rapid, autoritățile locale nu țin cont că trebuie să rezerve teren și să amenajeze spații publice.

Victoria a propus o soluție. Crede că în zona în care locuiește, pe un teren care acum este abandonat, ar putea fi amenajat un spațiu de joacă pentru copiii din cartier. „Exact acolo se adună toți copiii. Altfel, ei se joacă în drum.”

Pentru a înțelege care spații merită transformate în locuri publice, care să fie prielnice atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici și familii cu copii, urbanista Constanța Dohotaru le-a prezentat membrilor grupului de inițiativă Ancheta Spațiului Public. Aceasta este un ghid cu criteriile de calitate pentru un spațiu public. Astfel, membrii au analizat dacă scuarul în care se aflau oferă protecție, confort și plăcere pentru vizitatori. „Îi va ajuta să dezvolte gândirea analitică, așa încât atunci când văd o stație, un parc sau o stradă - să vadă oportunitățile nevalorificate”, a explicat urbanista.

Exercițiul de analiză a unui spațiu public a fost repetat ulterior de membrii grupului pentru o locație la alegere, iar discuțiile au continuat online, unde s-au alăturat și alți membri noi. Împreună au elaborat un chestionar pentru a afla de la locuitorii din Durlești ce spații publice le-ar plăcea să vadă în suburbie.

Te îndemnăm să completezi acest chestionar. Până acum s-au adunat peste 200 de răspunsuri online, iar în această săptămână membrii grupului vor colecta răspunsuri și de la ușă la ușă de la locuitorii din Durlești.

---

Activitatea are loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

[googlepdf url="https://durlesti.primariamea.md/wp-content/uploads/2020/09/A3_Durlesti-4.pdf" download="Descarcă ziarul" width="800" height="1000"]

Orașul Durlești se dezvoltă și se extinde rapid, dar nu și spațiile publice pentru odihnă, plimbări și spații de joacă pentru copii. 

Platforma comunitară Primăria MEA își propune să formeze un grup de inițiativă al locuitorilor din Durlești care va pune pe agenda autorităţilor locale necesitatea amenajării unui spaţiu public în localitate. 

Grupul de Inițiativă va beneficia de instruiri şi îndrumare din partea echipei Primăria MEA, pentru a organiza o campanie de advocacy și un eveniment comunitar pe un spațiu public. 

Perioada programului: octombrie 2020 - mai 2021. Data limită de aplicare: 4 octombrie 2020, ora 17.00.

Cine poate să aplice?

• rezidenți ai orașului Durlești;
• cu câteva ore disponibile în lună pentru instruiri online și vizite în teren;
• nu contează vârsta, experiența, studiile, apartenența la alte organizații sau partide politice.

Ce urmează să faci?

Grupul de Inițiativă urmează să se reunească, cu îndrumarea experților/expertelor și a echipei Primăria MEA, pentru următoarele activități:

• întâlniri online și offline (cu respectarea distanței fizice și a normelor de protecție) în care vei învăța bune practici și instrumente pentru valorificarea spațiilor publice și implicarea autorităților locale în dezvoltarea lor;
• chestionarea online și offline pentru a afla de la alți locuitori care dintre spațiile existente și-ar dori să fie amenajate și cum anume;
• planificarea și implementarea unei campanii de advocacy, pentru a obține de la autoritățile locale angajamentul de a investi în amenajarea spațiului public selectat;
• organizarea unui eveniment comunitar pe spațiul public selectat pentru amenajare.

Ce vei învăța?

• care este importanța spațiilor publice;
• cum se face analiza spațiilor publice, din punct de vedere al oportunităților pe care le pot oferi și ce trebuie îmbunătățit;
• ce este o campanie de advocacy și cum se organizează;
• cum să comunici cu autoritățile: prin solicitări de informații, petiții, discuții directe și cum să pui presiune pe ei, în caz că problema nu este rezolvată;
• cum să monitorizezi activitatea administrației publice locale: să urmărești ca problemele puse pe agendă să fie rezolvate eficient și transparent;
• cum să organizezi un eveniment comunitar.

Cum te poți implica?

Persoanele interesate pot completa formularul de aplicare până pe 4 octombrie 2020, ora 17.00.

Cine suntem noi?

Primăria MEA este o comunitate a cetățenilor care doresc orașe confortabile, accesibile și frumoase. Lansat în martie 2016, proiectul promovează ideea unor localități mai bune, în care autoritățile consultă cetățenii atunci când stabilesc priorități, dezvoltă și implementează politici publice.

Pentru informații suplimentare:

Telefon: 060212112

E-mail: echipa@primariamea.md

---

Programul va avea loc în cadrul proiectului „Un oraș bun - un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.  

Transportul public ineficient sau chiar inexistent, învechit, care nu vine la timp și aglomerat este o problemă constantă care afectează locuitorii or. Durlești. În perioada pandemică, situația s-a înrăutățit, numărul de microbuze s-a redus, iar ruta 129 și-a sistat activitatea. Autoritățile promit autobuze care vor fi achiziționate abia la sfârșit de an. Între timp, durleștenii așteaptă în stații zeci de minute, parcurg kilometri întregi până la cea mai apropiată stație și se îmbulzesc în microbuze, fără a putea respecta măsurile de protecție împotriva virusului COVID-19. În asemenea condiții, necesitatea unor soluții rapide este tot mai mare. Primăria Mea a organizat mai multe discuții publice cu cetățenii, a transmis solicitări și petiții autorităților. În luna februarie, am organizat o discuție publică, la care au participat locuitori ai or. Durlești, consilieri locali și municipali, primara or. Durlești, Eleonora Șaran, și viceprimarul Victor Morgoci. Am discutat mai multe posibile soluții la problema transportului, printre care:

• Alocarea unităţilor de transport suplimentare;
• Reîntoarcerea rutelor de autobuz 9 şi 11;
• Prelungirea traseului troleibuzului 35 până la şos. Balcani şi Alba Iulia;
• Prelungirea traseului troleibuzului 1 până la şos. Balcani;
• Modificarea traseelor transportului public;
• Crearea unei rute locale.

https://www.facebook.com/primaria.mea.durlesti/videos/1069843260050464/   După discuții, am expediat solicitările autorităților municipale și celor locale. Direcția Transport a mun. Chișinău ne-a comunicat că:

• Municipalitatea urmează să cumpere 100 de autobuzelor până la 31 decembrie 2020. Câteva unități vor fi alocate pentru Durlești;
• Numărul de autobuze alocate pe ruta 11 (str. Ismail - or. Durlești - piața Dimitrie Cantemir) va fi majorat în mod prioritar. Numărul exact se va stabili în baza fluxului de pasageri și a posibilităților tehnice;
• Pentru Durlești 2 va fi examinată posibilitatea deschiderii unei rute noi pe str. Codrilor;
• Ruta de microbuz 129 și-a sistat activitatea.

  Primăria Durlești ne-a comunicat că:

• A organizat o ședință cu consilieri locali și municipali, reprezentanți ai Direcției Transport din mun. Chișinău și operatori de transport public.
• A solicitat de la primăria Chișinău modificarea itinerarului unei rute existente, care deservește or. Durlești.
• Așteaptă câteva autobuze procurate de mun. Chișinău să fie redirecționate către Durlești.
• Nu a renunțat la ideea unei rute de transport local, dar o decizie va fi luată doar după ce vor circula noile autobuze.

  Ce urmează?

• Vom monitoriza procesul de procurare a celor 100 de autobuze și vom continua să solicităm autorităților să asigure or. Durlești cu nr. necesar de unități.
• Vom continua să solicităm mai multă informație și să obținem promisiuni exacte despre numărul de autobuze care vor fi alocate pentru Durlești și traseele pe care acestea vor circula.
• Vom informa locuitorii despre promisiunile și planurile autorităților municipale și locale, inclusiv cele legate de crearea unei rute locale.

Dacă vrei să contribui la un transport public eficient în orașul Durlești:

• Alătură-te grupului Viber Transport Public Durlești, scriindu-ne un mesaj la 060212112.
• Aderă la grupul Facebook „Transport public calitativ în Durlești”, urmărește pagina noastră de Facebook și pagina web durlesti.primariamea.md.
• Scrie-ne la echipa@primariamea.md cum vezi soluționarea problemei și cum poți contribui personal.
• Participă la discuțiile organizate și înaintează propuneri.

Primăria Mea este o asociație obștească care monitorizează autoritățile locale și nu reprezintă primăria orașului Durlești.

Rata îmbolnăvirii cu Covid-19 în Durlești este mai mare decât media pe țară. La 9 mai 2020, în localitate se înregistrau 31 de cazuri la 10 mii de locuitori - dublu în raport cu cazurile pe republică. În or. Chișinău, această cifră era de doar 13 cazuri la 10 mii de locuitori. Autoritățile locale din Durlești au întreprins mai multe măsuri, printre care interzicerea manifestațiilor în masă, sistarea audienței cetățenilor, interzicerea comerțului stradal, dezinfectarea ș.a. La 18 mai 2020, primăria a raportat pentru prima dată trei decese. Analizăm în continuare acțiunile despre care au informat autoritățile locale în perioada pandemiei. La 7 martie 2020, în Republica Moldova se înregistra primul caz de infectare cu Covid-19. În scurt timp, pe teritoriul țării a fost instituită stare de urgență pe o perioadă de 60 de zile (17 martie – 15 mai 2020). Pentru a diminua efectele pandemiei și a stopa răspândirea infectării, autoritățile locale din toată țara au întreprins o serie de măsuri în conformitate cu deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Orașul Durlești nu a fost o excepție. Vedeți în continuare o cronologie a deciziilor adoptate de Primărie și Punctul Local de Dirijare în Situații Excepționale, făcute publice de autoritățile locale.

12 martie - interzicerea manifestațiilor și restricționarea accesului în sediul Primăriei

Prin dispoziţia nr.13-d, până pe 1 aprilie 2020:

• s-a interzis desfăşurarea manifestaţiilor/ măsurilor/ întrunirilor în masă;
• s-a sistat audienţa cetăţenilor;
• s-a restricţionat accesul cetăţenilor în sediile APL;
• s-au obligat agenţii economici să întreprindă măsuri de profilaxie şi igienizarea spațiilor şi să asigure informarea permanentă a angajaţilor privind situaţia epidemiologică.

  13 martie - dezinfectare și suspendarea evenimentelor Prin dispoziţia nr.15-d, s-a dispus:

• ca toate spaţiile din instituţiile publice care au program de lucru cu publicul să fie dezinfectate în fiecare seară, după orele de program;
• toate localurilor comerciale din or. Durleşti să fie dezinfectate, iar la fiecare intrare în magazine să fie montate dispensare cu soluţii dezinfectante;
• suspendarea tuturor evenimentelor (culturale, sportive, artistice) organizate sau coordonate de Primăria or. Durleşti până la data de 31 martie 2020;
• mobilierul din toate locurile de joacă, aflate în aer liber şi locurile de odihnă să fie dezinfectate zilnic.

  15 martie - sistarea activității unităților comerciale, lucru la domiciliu și monitorizarea sănătății Prin dispoziţia nr.16-d, până pe 31 martie:

• s-a sistat activitatea tuturor unităților de comerț cu amănuntul, cu excepția farmaciilor, magazinelor alimentare și a stațiilor PECO;
• s-a sistat activitatea barurilor, cafenelelor și restaurantelor;
• s-a dispus directorilor instituțiilor de învățământ general de a stabili prin ordin intern, locul de muncă a angajaților la domiciliu, de a asigura prin intermediul cadrelor didactice și auxiliare monitorizarea zilnică a stării sănătății în rândul copiilor/elevilor prin telefon sau alte mijloace tehnice de comunicare și a raporta zilnic Direcției generale educație tineret și sport, administrației publice a or. Durlești dinamica situației epidemiologice în rândul copiilor/elevilor și angajaților din instituțiile de învățământ.

  20 martie - Punctul local de dirijare în situaţii excepţionale Prin dispoziţia nr.19-d a fost instituit Punctul local Durleşti de dirijare în situaţii excepţionale, din componența căruia fac parte medici și specialiști din cadrul APL.   23 martie - primele cinci cazuri raportate A avut loc prima ședință a Punctului local Durlești de dirijare în situații excepționale, la care s-a examinat situația epidemiologică - 5 persoane infectate, 4 persoane cu simptome, 37 persoane contactate în focarele virusului Covid-19. S-au propus următoarele măsuri de urgență:

• de a solicita agenților economici relevanți reprofilarea pentru confecționarea măștilor medicinale de protecție;
• de a identifica agenți economici care vor asigura cu substanțe de dezinfectare;
• de a pune în sarcina Sectorului de Poliție monitorizarea persoanelor aflate în carantină la domiciliu și luarea măsurilor necesare, inclusiv inițierea procedurilor contravenționale în privința celor care încalcă regimul de carantină, controlul menținerii ordinii sanitare în teritoriu;
• organizarea dezinfectării platformelor de evacuare a deșeurilor menajere, stațiilor de așteptare a transportului public, a terenurilor de joacă pentru copii;
• de a pune în sarcina asistenților sociali acordarea ajutorului persoanelor aflate în carantină privind transportarea produselor alimentare, medicamentelor, dezinfectanților, etc.
• de a suspenda slujbele divine și de a pune în sarcina Sectorului de Poliție monitorizarea respectării prevederilor în cauză.

  31 martie - zece cazuri și prelungirea restricțiilor Prin dispoziţia nr.24/1-d, s-au prelungit până pe 15 mai câteva dintre restricțiile anunțate anterior:

• interzicerea desfăşurării manifestaţiilor/ măsurilor/ întrunirilor în masă;
• sistarea audienţei cetăţenilor; 
• restricționarea accesul cetăţenilor în sediile APL;
• obligarea agenţilor economici să întreprindă măsurilor de profilaxie şi igienizare şi să informeze permanent angajaţii privind situaţia epidemiologică.

  6 aprilie - 12 cazuri și procurarea echipamentului de protecție Prin dispoziţia nr. 26-d, s-a permis procurarea a 30 căști medicale de protecție și 37 halate de unică folosință în scopul protejării și diminuării virusului Covid-19.    4 mai - 44 cazuri și carantină pentru biserica Sf. Arh. Mihail și Gavriil  Prin dispoziţia nr.31-d:

• s-a stabilit carantină, s-a suspendat orice activitate a bisericii Sf. Arh. Mihail și Gavriil pe parcursul a 14 zile (02.05.2020-15.05.2020) și s-a dispus dezinfectarea, ținând cont de faptul înregistrării a două cazuri confirmate la slujitorii bisericii;
• s-a dispus stabilirea unui post de poliție pentru îngrădirea accesului în biserică și pe teritoriul adiacent, pe perioada carantinei;
• s-a dispus stabilirea numărului de contactați în focar și supravegherea medicală a acestora în condiții de domiciliu pentru perioada de carantină.

  9 mai - 67 de cazuri, fără comerț stradal, măști obligatorii, carantină și suspendarea activității tuturor bisericilor La a șasea ședință a Punctului local Durlești de dirijare în situații excepționale s-a constatat înrăutățirea situației epidemiologice de infecție Covid-19 pe teritoriul or. Durlești. Astfel, la 9 mai erau infectate 67 persoane cu virusul Covid-19, ceea ce înseamnă 30,4 cazuri la 10 mii populație, fiind dublu în raport cu cazurile pe republică.  Două dintre bisericile de pe teritoriul localității au fost considerate focare de infecție, fiind menționat că nu au fost respectate prevederile recomandărilor Comisiei Situații Excepționale referitor la desfășurarea serviciilor divine în seara învierii și la înmormântări. Astfel, s-a propus:

• a stabili carantină și a suspenda orice activitate a bisericilor pe parcursul a 14 zile, cu excepția înmormântărilor, la care va fi respectat numărul de persoane prezente la înmormântare 8 - max. 10 persoane și să fie petrecute în afara lăcașului;
• a interzice pe teritoriul or. Durlești orice comerț stradal până la 23.05.2020;
• a pune în sarcina tuturor unităților comerciale monitorizarea prin termometrie digital cu infraroșu persoanelor care frecventează aceste unități comerciale, inclusiv a lucrătorilor și asigurarea cu substanțe dezinfectante la intrare;
• a pune în sarcina tuturor unităților comerciale monitorizarea purtării obligatorii a măștilor de protecție pentru persoanele care frecventează aceste unități comerciale, inclusiv a lucrătorilor;
• a recomanda persoanelor în etate din or. Durlești, care prezintă risc sporit de infectare, de a nu părăsi domiciliu până la 23.05.2020 inclusiv;
• a pune în sarcina Sectorului de Poliție nr. 6 din or. Durlești de a obliga agentul economic (magazin alimentar Alexandrina-Brio SRL) din str. Gr. Ureche evacuarea mesei din fața magazinului;
• organizarea dezinfectării focarelor în incinta bisericilor și teritoriilor adiacente și continuarea dezinfectării platformelor de evacuare a deșeurilor menajere, stațiilor de așteptare a transportului public, a terenurilor de joacă pentru copii;
• a pune în sarcina Sectorului de Poliție monitorizarea respectării prevederilor Punctului Local Durlești de Dirijare în Situații Excepționale și luarea măsurilor necesare, inclusiv inițierea procedurilor contravenționale în privința celor care încalcă;
• a pune în sarcina tuturor unităților comerciale informarea persoanelor care frecventează aceste unități comerciale despre prevederile Punctului Local Durlești de Dirijare în Situații Excepționale prin afișarea informației în apropierea căilor de acces din unitățile comerciale prezentate de Primăria or. Durlești.

  18 mai  - 88 de cazuri și trei decese La 18 mai, primăria or. Durlești anunță, prin intermediul rețelelor de socializare, că în or. Durlești au fost înregistrate 88 de cazuri de infectare cu virusul Covid-19, 33 de persoane tratate și trei decese.   Informațiile prezentate au fost colectate din dispozițiile și procesele verbale plasate pe site-ul primăriei or. Durlești și postările de pe pagina de Facebook în perioada 12 martie - 18 mai. Din informațiile accesibile public, se înțelege că până la data de 9 mai au avut loc cel puțin șase ședințe ale Punctului Local de Dirijare în Situații Excepționale. Totuși, pe site-ul primăriei au fost publicate procesele verbale de la doar două ședințe. Îndemnăm autoritățile locale să comunice cât mai transparent, accesibil și eficient despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii și diminuării răspândirii virusului pe teritoriul localității.  

Ca să iasă din încurcătura pandemiei, mai mulți locuitori din Durlești și-au scos la vânzare produsele online. Struguri, mere, ouă de casă, narcise…anunțurile au inundat grupul de pe Facebook „Durlești City”. Doritori au fost mulți, iar cei care aveau câte ceva de vânzare, repede au epuizat stocurile. Dacă piețile sunt închise și oferta supermarketurilor nu te lasă mulțumit, nu trebuie să cauți departe. Poți cumpăra de la vecinii din comunitatea ta, proaspăt și local. Am aflat pentru tine ce poți pune în coș, produs în Durlești sau în apropiere.  Cel mai bine s-a vândut verdeața, semn că suntem dornici de vitamine după o iarnă lungă. Familia Jeleznîi, spre exemplu, are 2 sere de ridiche în Ialoveni, dar ne-a povestit că au împărțit repede kilograme de ridichi mai ales în Durlești și Codru, aceste localitățo fiind la cea mai mică distanță de serele lor. Acum le-au rămas să livreze ultimele kilograme și se pregătesc pentru sezonul de roșii și castraveți. Nu se așteptau să adune atât de multe cereri la postarea lor de pe Facebook, mai ales că e prima dată când cultivă ceva în sere, după ce au revenit recent de peste hotare. Iar ca să aveți propriile legume în grădină, Sergiu Chiron vă poate aduce răsad pe care-l crește mama sa în Ialoveni. Epidemia de coronavirus i-a dat planurile peste cap cu vânzările, așa că Sergiu o ajută să vândă răsadul online. Mai sunt durleșteni care nu s-au ocupat cu negoțul până acum, dar situația fără precedent în care s-au pomenit i-a adus și în rolul de vânzători. Ruslan Burlea locuiește la Durlești și vinde ouă de casă pe care le aduce de la mama soacră de la Căinari. „În loc să aștepte pomană de la stat, am ajutat-o noi”, ne-a spus el. Dacă aveți poftă de vin, Anna Diaconu are Aligote alb și vin roșu din soiuri europene pe care părinții ei îl produc într-o mică fabrică în Codrii. Anna le dă o mână de ajutor, după ce exportul în Rusia a fost pus pe pauză din cauză epidemiei. Aflați că tot în Durlești se face miere naturală. Victoria Rusnac are mulți ani în spate de albinărit și acum încearcă combinații noi de pomușoare și cremă de miere. Borcănașele de miere le găsiți în câteva supermarketuri, dar le puteți lua direct și de la Victoria de acasă. Pentru deserturi și prăjituri, puteți apela la Victoria Caras. A fost nevoită să-și închidă patiseria din Durlești, iar acum, cu vânzările la pământ, face cozonaci de Paște și torturi la comandă. Cu siguranță mai sunt mici producători la Durlești, unii cu experiență, alții forțați de circumstanțe. Noi vă încurajăm să-i găsiți, să-i susțineți cu o cumpărătură și să faceți cel mai scurt drum posibil pentru cumpărături și să respectați regulile de auto-izolare.

autoare: Felicia Crețu sursă poze: Grupul de Facebook "Durlești City"

În contextul epidemiei de COVID-19, suntem îndemnaţi să stăm în autoizolare și să ieșim din case doar dacă e strict necesar. Bătrânii sunt cei mai vulnerabili în fața bolii, așa că aceștia trebuie să evite în mod special ieșirile afară. De asemenea, în dificultate se află și persoane cu dizabilități sau mame singure care nu au cum să iasă din case decât dacă își iau și copiii cu ele, astfel supunându-i riscului.   Căutăm Voluntari din Durlești care să facă cumpărăturile de strictă necesitate pentru vecinii lor care nu pot ieși din case pe timpul epidemiei sau trebuie să stea izolați. Completează acest formular pentru a te alătura inițiativei și a deveni Voluntar. Indică în dreptul sectorului în care poți face voluntariat, opțiunea „Suburbii”, iar pe rândul de mai jos „Durlești”. În acest moment, Primăria Durlești colaborează cu Primăria Chișinău și echipa de coordonare a inițiativei pentru a identifica persoanele care au nevoie de ajutor. Cum funcționează? După ce ai completat formularul, echipa de coordonatori te va contacta și îți va face legătura cu o persoană din Durlești care are nevoie de ajutor. O vei suna și vei afla cum o poți ajuta și cei îi lipsește. De obicei, este vorba de produse alimentare și/sau medicamente. La livrare, vei păstra distanța socială recomandată de 2 metri. Tu vei lăsa pachetele la ușă sau la poartă, iar el îți va transmite banii pentru cumpărătură într-un plic.  Dacă ai posibilitatea, păstrezi legătura cu beneficiarul pe care l-ai ajutat și afli dacă poți să-i fii de ajutor săptămânal. Mai multe instrucțiuni pentru efectuarea livrării vor fi transmise după înregistrarea în formular. Între timp, dacă știi persoane în vârstă, cu dizabilități sau o persoană singură cu anumite dificultăți, îndeamn-o să apeleze la linia verde. Descarcă de aici anunţul, tipăreşte-l şi lasă-l în cutiile poştale sau afişează-l în zone vizibile.

Guvernul a declarat Cod Roșu și suntem rugați să stăm acasă pentru a nu permite răspândirea COVID-19, dacă nu suntem nevoiți să mergem la lucru.  Bătrânii și persoanele cu anumite boli sunt mai vulnerabile în fața virusului. În același timp, ei au mai puține resurse de a-și asigura produse alimentare sau medicamente. Persoanele sub 40 de ani pot să le vină în ajutor. 

• Vorbește cu vecinii tăi și vezi ce necesități au. 
• Păstrează distanța recomandată de doi metri, pentru a nu-i expune virusului. Acesta este transmis mai ales de persoane care nu prezintă simptome. Puteți discuta și prin ușă sau la telefon.
• Spălă-te pe mâini înainte de a face cumpărăturile.
• Cumpără din banii tăi. Folosește pungi de unică folosință.
• Spală-te pe mâini după ce revii de la cumpărături.
• Lasă cumpărăturile împreună cu bonul în fața ușii. Sună la ușă și îndepărtează-te la doi metri.
• Vecinul trebuie să pună banii în plic sau într-o pungă mică, în faţa uşii.
• După ce vecinul închide ușa, ia banii. 
• Ia datele de contact pentru a putea suna și vorbi cu persoana, vedea starea sănătății și a vedea ce necesități mai are. 

Ajută vârstnicii să te contacteze. Pune un afiş în scara blocului sau pe strada ta. Descarcă afişul în limba română de aici şi în limba rusă aici. De-asemenea, puteţi descărca acest flyer informativ şi să-l puneţi-l în poştă. COVID-19 ne arată că putem învinge o pandemie dacă depunem un efort comun și dacă ne ajutăm unii pe alții.  Să nu fim indiferenți față de cei mai vulnerabili decât noi.   P.S. Puteți să ne transmiteți fotografii cu cumpărăturile, pentru a le distribui pe pagina noastră și a motiva pe alții să facă la fel.