Cum (nu) se consultă bugetul local. Cazul Durlești

La sfârșitul fiecărui an, administrațiile locale din Moldova dezbat și aprobă bugetele locale, proces care necesită atât votul consiliului local, cât și consultarea cetățenilor. În Durlești, deși legea impune implicarea activă a locuitorilor, procesul de consultare s-a limitat la un format formal, ceea ce ridică întrebări despre eficiența și transparența acestuia.

Legea spune că bugetul trebuie votat în ambele lecturi până pe 10 decembrie, iar primăria trebuie să prezinte consiliului proiectul bugetului cel târziu la data de 20 noiembrie. Până la votare, proiectul trebuie consultat și cu cetățenii.

În general, consultarea proiectelor de decizii poate avea loc prin diferite metode, în funcție de complexitatea și impactul deciziei care urmează să fie aprobată. Legea prevede dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experţilor în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile. Deoarece bugetul este cel mai important document al unei localități, care are impact direct asupra calității vieții locuitorilor, consultarea trebuie să fie cât mai largă.

Primăria trebuie să organizeze consultări publice cât mai participative, să ofere cât mai multe căi pentru ca cetățenii să se poată da cu părerea și să prezinte cifrele din buget într-un mod cât mai clar. Asta pentru că un buget ar trebui să țină cont în primul rând de nevoile cetățenilor din localitate. Ei sunt cei care cunosc cel mai bine care sunt necesitățile comunității și trebuie întrebați primii atunci când se planifică cum să fie cheltuiți acești bani. 

La fel, consultarea poate fi făcută de către consilierii locali, cei care reprezintă interesele alegătorilor care i-au votat. Ei pot întreba cetățenii și apoi veni cu propuneri de includere în buget sau să insiste ca primăria să organizeze consultări autentice.

 

Consultarea bugetului la Durlești: formală și limitată

În Durlești, în acest an, primăria a emis dispoziția despre organizarea consultărilor publice pe 25 octombrie 2024. În document, se menționează că în perioada 28 octombrie – 8 noiembrie, proiectul bugetului se supune consultărilor publice, iar persoana responsabilă de organizarea acestora este contabila-șefă. Secretarului Consiliului i se pune sarcina să publice proiectul pe pagina web a primăriei și în alte surse de informare în masă. 

Astfel, pe 28 octombrie, pe site este plasat anunțul despre consultări, însoțit de dispoziția de mai sus, proiectul bugetului și taxelor locale și nota informativă. Autoritățile anunță că recomandările pot fi expediate în scris pe adresa primăriei or. Durlești, pe poșta electronică sau comunicate la telefon până pe 8 noiembrie. 

Chiar dacă legea spune că termenul pentru consultări trebuie să fie cel puţin 10 zile lucrătoare, durleștenii au la dispoziție doar 10 zile calendaristice să analizeze un document atât de important și complex, cu limbaj juridic și termeni contabili și să formuleze și expedieze propuneri.

Spre deosebire de alți ani, primăria nu a publicat și proiectele de investiții capitale planificate. Astfel, nu se cunosc adresele unde anume se planifică repararea drumurilor, amenajarea spațiilor publice, proiectarea sistemelor de apeduct, iluminat și altele.

Mai mult, anunțul nu a fost distribuit pe larg în rețelele de socializare sau în spații publice. Astfel, probabilitatea ca locuitorii să afle despre aceste consultări este foarte mică.

 

Cum poate fi mai bine

Din păcate, această situație se repetă de la an la an, cu mici progrese legate de termenele de publicare a anunțului. Reiterăm recomandările despre care am scris și în alți ani despre cum ar fi putut primăria Durlești să asigure o participare autentică și informată a locuitorilor la consultarea bugetului: 

  1. Să publice anunțul cu privire la consultarea publică a bugetului în cât mai multe surse de informare, accesibile locuitorilor: anunțul trebuie să se regăsească nu doar pe prima pagină a site-ului primăriei, dar și pe rețelele de socializare. De asemenea, anunțul trebuie afișat fizic, pe postere, în locurile cu un flux mai mare de cetățeni, cum ar fi stații auto, panouri informative, așa încât cât mai mulți locuitori să afle despre consultarea bugetului;

  2. Să consulte cetățenii prin metode diverse: pe lângă publicarea unui anunț pe pagina web a primăriei, administrația locală poate organiza dezbateri sau audieri publice, pentru ca cetățenii să aibă ocazia să adreseze întrebări reprezentanților primăriei. Dezbaterile și audierile trebuie organizate în ore convenabile locuitorilor, în afara orelor de serviciu sau în weekend. Pot fi utilizate și instrumente online – Google Forms, discuții pe Zoom sau alte platforme.

  3. Să prezinte cifrele din buget într-un mod cât mai clar: în prezent, proiectul bugetului este prezentat sub forma unui șir de tabele, ceea ce îl face dificil de înțeles pentru un cetățean obișnuit. O alternativă mai eficientă ar fi prezentarea cifrelor din buget prin intermediul graficelor, evidențiind distribuția fondurilor pentru diverse categorii de cheltuieli. Această prezentare ar putea fi însoțită de un sumar explicativ, în care să se evidențieze prioritățile, investițiile majore și schimbările semnificative față de anii anteriori. Mai mult, acest sumar ar trebui redactat într-un limbaj simplu și accesibil, evitând jargoanele financiare, astfel încât să fie asigurată înțelegerea de către toți cetățenii, indiferent de nivelul lor de expertiză în finanțe.

  4. Să ofere timp suficient cetățenilor pentru a studia proiectul și a veni cu recomandări: Legea privind transparența în procesul decizional spune că termenul de prezentare a recomandărilor va constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului, pe când primăria a scurtat acest termen la 10 zile calendaristice.

După consultări, primăria trebuie:

  1. Să sintetizeze recomandările, să le plaseze pe pagina web și să le atașeze proiectului de decizie.

  2. Să informeze din timp cetățenii, atât pe site, cât și pe rețelele de socializare, despre data ședinței Consiliului la care se va examina bugetul local.

  3. Să informeze în mod accesibil și clar locuitorii despre structura aprobată a bugetului și ajustările care apar pe parcurs.

Consultarea autentică a cetățenilor este esențială pentru consolidarea încrederii între autorități și locuitori și pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a orașului. Primăria Durlești, alături de consilierii locali, ar trebui să prioritizeze transparența și dialogul, creând mecanisme reale de implicare a cetățenilor. Iar cetățenii sunt încurajați să urmărească activitatea autorităților și să contribuie constructiv la dezvoltarea comunității. Un oraș bun este un efort comun.

 

Ce prevede totuși proiectul bugetului

Bugetul estimat al or. Durlești pentru 2025 este de 140 milioane de lei, cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât cel aprobat în 2024

Printre cele mai mari surse de venit în bugetul local sunt:

  • Impozitul pe venit din salariul persoanelor cu viză de reședință în Durlești – peste 66,8 milioane lei;
  • Transferuri de la bugetul de stat pentru învățământ – peste 31,4 milioane lei;
  • Mijloace încasate în legătură cu excluderea terenurilor din circuitul agricol – 13 milioane lei;
  • Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – peste 7 milioane lei;
  • Transferuri de la bugetul de stat pentru dezvoltarea drumurilor – peste 6 milioane lei;
  • Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii – 5,5 milioane lei.

În ceea ce privește cheltuielile, principalele priorități bugetare sunt:

  • Dezvoltarea drumurilor – peste 50 milioane lei, o creștere de 11 milioane față de 2024;
  • Dezvoltarea comunală și amenajarea spațiilor publice – peste 36 milioane lei, dublu față de anul trecut;
  • Învățământul (educația timpurie) – aproape 36 milioane lei;
  • Servicii de stat cu destinație generală – peste 14 milioane lei;
  • Cultură, sport, tineret, culte și odihnă – aproape 2 milioane lei;
  • Protecția socială (în caz de incapacitate de muncă) – puțin peste 1 milion de lei.

Toate veniturile, pe categorii, pot fi găsite la pag. 9-10 a setului de documente publicat pe site-ul primăriei.